Fostul premier Ion Chicu a lansat un atac dur asupra proiectului de rectificare a bugetului pentru anul 2026, direct de la tribuna Parlamentului. Deputatul susține că autoritățile prezintă rectificarea drept una „orientată spre investiții”, însă cifrele ar arăta, în opinia sa, o cu totul altă realitate: mai mulți bani împrumutați, mai multă datorie publică.
„E foarte bine că alocăm încă un miliard la rectificare, dar toți înțelegem că asta e plus un miliard la datoria de stat”, a declarat Chicu de la tribuna Parlamentului. Potrivit calculelor sale, după această rectificare cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat ajung la 6,5 miliarde de lei, iar împrumuturile vin cu dobânzi de aproape 10%. „Cât o să ne coste miliardul ăsta anul viitor? 100 de milioane în plus la ceea ce deservim noi”, a spus deputatul.
A doua țintă a fost politica salarială din educație. Chicu susține că salariile profesorilor nu au fost indexate corespunzător inflației și anunță un amendament pentru lectura a doua a proiectului bugetar: majorarea veniturilor cadrelor didactice cu 15%, pentru ca acestea să nu ajungă sub nivelul din 1 ianuarie 2025. „Investiția în educație, în primul rând, în cadre didactice”, a insistat el.
Deputatul a criticat și creșterea numărului de funcționari publici. Potrivit lui, rectificarea prevede bani suplimentari pentru Procuratura Generală, CNA și alte instituții, dar și 60 de unități noi la Cancelaria de Stat. „Noi plătim 60 de oameni, le dăm cheltuieli suplimentare, să monitorizeze ceea ce nu se face”, a ironizat Chicu.
Cea mai dură parte a discursului a vizat granturile externe. Fostul premier atrage atenția asupra reducerii finanțărilor nerambursabile: la unele componente diminuarea ar fi de 130 de milioane de lei, iar în ansamblu ajunge la sute de milioane de lei. În bugetul pentru 2026, valoarea granturilor ar fi deja de aproximativ două ori mai mică decât în 2025. „Cineva trebuie să răspundă”, a declarat Chicu, întrebând cine este responsabil de negocierea și atragerea fondurilor externe.
La final, deputatul a pus sub semnul întrebării și estimările de venituri: rectificarea prevede 600 de milioane de lei suplimentare la venituri, în timp ce diferența dintre PIB-ul nominal prognozat pentru 2025 și cel pentru 2026 ar fi, potrivit calculelor sale, de aproximativ 35 de miliarde de lei.
Mesajul de final a fost unul sumbru: „Suntem cu toții într-o barcă și eșuăm peste doi-trei ani. N-o să putem deservi datoria de stat”.