Datoria publică a Republicii Moldova a trecut de pragul de 150 de miliarde de lei, iar costurile împrumuturilor interne continuă să urce. Semnalul de alarmă vine de la economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, citat de Jurnal.md.
Deficitul bugetar din acest an este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, adică circa 5,5% din PIB, după ce în 2023 a fost de 5,3%. Pentru a reveni sub pragul de 3% din PIB, statul ar avea nevoie de venituri suplimentare de aproximativ 9,4 miliarde de lei.
Ioniță avertizează că așa ceva nu mai poate continua la nesfârșit. „Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat expertul, amintind că în ultimii șapte ani cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei.
Tot mai scump devine și deservirea datoriei. Pentru 2026, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 6,3 miliarde de lei, dintre care 4,2 miliarde de lei doar pentru împrumuturile interne. În 2025, acestea erau de aproximativ 2,5 miliarde de lei. „Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus Ioniță.
Datoria publică a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei în primul trimestru al anului, iar potrivit expertului, în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde de lei. Statul se împrumută lunar cu aproximativ cinci miliarde de lei, dintre care circa 4,5 miliarde merg doar la achitarea creditelor vechi. Durata medie a unui împrumut este de doar 260-270 de zile, iar o mare parte dintre creditele contractate în prima jumătate a anului trebuie rambursate în semestrul al doilea.
More Read
În același timp, granturile externe s-au subțiat considerabil: în ultimii cinci ani au reprezentat în medie aproximativ 1,5% din PIB, în 2025 – 1,3%, iar în prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat ar fi coborât la circa 0,6% din PIB.
Expertul le recomandă autorităților să reducă deficitul nu doar prin majorarea impozitelor, ci și prin atragerea mai multor granturi și împrumuturi externe în condiții avantajoase. „Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB, nu ar trebui de majorat povara fiscală”, a conchis Ioniță. Printre soluțiile de majorare a veniturilor, acesta a menționat revizuirea facilităților fiscale, creșterea poverii fiscale pentru anumite categorii și produse, dar și impozitarea comerțului online.
