Curtea de Conturi a scos la iveală o schemă comodă pentru funcționari, dar costisitoare pentru bugetul public. În perioada 2022-2024, persoanelor numite în organele de conducere și de control ale întreprinderilor și companiilor cu capital de stat li s-au plătit aproape 89 de milioane de lei, în timp ce unii angajați ai statului cumulează simultan mai multe funcții.
Datele se regăsesc în raportul anual al Curții de Conturi pentru anul 2025, care a scos la iveală mai multe vulnerabilități în gestionarea banilor și a patrimoniului de stat, transmite bani.md.
Potrivit auditorilor, în trei ani, pentru aproximativ 510 funcții din organele de conducere și de control ale 74 de organizații cu capital de stat s-au plătit 71,4 milioane de lei sub formă de onorarii fixe și încă 17,2 milioane de lei drept prime din profit. În total, este vorba despre circa 88,6 milioane de lei.
Curtea de Conturi notează că un singur funcționar public poate fi, în același timp, reprezentant al statului într-o societate comercială, membru în trei consilii, în comisia de cenzori și în comitetul de audit, deoarece nu există limitări clare privind cumulul acestor funcții.
În cazul Agenției Proprietății Publice, reprezentanții statului dețin în medie 3-4 mandate, iar reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării — câte două. Auditorii avertizează că o astfel de situație crește riscul unei exercitări formale a atribuțiilor și poate afecta inclusiv activitatea funcționarilor la locul de muncă de bază.
More Read
Raportul mai arată o disproporție între numărul membrilor organelor de conducere și dimensiunea unor întreprinderi. În 2024, în 23 de organizații cu capital de stat existau 91 de membri ai organelor de conducere și de control, pentru doar 327 de angajați, adică aproximativ un membru al consiliului la patru lucrători.
Curtea de Conturi a calculat că doar depășirea numărului minim necesar de membri ai consiliilor în 35 de organizații a dus la cheltuieli suplimentare de circa 5,5 milioane de lei anual.
Situația generală din sectorul de stat ridică și alte semne de întrebare. Din 233 de entități economice cu capital de stat analizate, doar 108 erau active, 42 se aflau în proces de insolvabilitate, 19 — în proces de lichidare, iar alte 48 nu desfășurau activitate. Auditorii au stabilit, de asemenea, că unele întreprinderi cu capital de stat nici măcar nu figurează în Registrul proprietății publice.
More Read
Raportul Curții de Conturi cuprinde rezultatele a 47 de misiuni de audit, care au vizat 543 de instituții și organizații de stat. Potrivit instituției, efectul măsurabil al auditurilor, din contul corectărilor contabile, înregistrării activelor, returnării mijloacelor și transmiterii datoriilor spre încasare, a ajuns la aproximativ 881 de milioane de lei.
Un alt domeniu problematic este sănătatea. Auditorii au stabilit că, în perioada analizată, medicamente expirate în valoare de 15,8 milioane de lei au fost trimise la distrugere, operațiune care a costat suplimentar aproape 600 de mii de lei. Pentru alte medicamente în valoare de 46,6 milioane de lei, primite de instituțiile medicale ca donații, nu a fost efectuat controlul de stat al calității.
În domeniul achizițiilor centralizate pentru sănătate au fost identificate întârzieri de până la 504 zile la plata mărfurilor deja primite de spitale, iar datoria față de Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate ajungea la 81,7 milioane de lei.
Probleme serioase se atestă și în gestionarea datoriei de stat. La sfârșitul anului 2025, datoria de stat a ajuns la 132,8 miliarde de lei, crescând pe parcursul anului cu 11,4 miliarde de lei. Aproape 95% din titlurile de stat aflate în circulație urmau să fie răscumpărate în termen de un an, ceea ce depășea limita stabilită pentru gestionarea riscului de refinanțare.
Curtea de Conturi mai atrage atenția că 76,1% din împrumuturile externe atrase au fost direcționate spre susținerea bugetului de stat și doar 23,9% — spre proiecte de investiții. În unele cazuri, statul a plătit dobânzi și comisioane pentru mijloace pe care nu a reușit să le utilizeze. De exemplu, pentru un proiect în domeniul deșeurilor solide s-au plătit circa 759 de mii de euro drept dobânzi și comisioane, în timp ce gradul de absorbție a mijloacelor a constituit doar 18,8%.
