Un tânăr pe nume Andrei (prenume schimbat) avea doar 15 ani, în 2020, când a fost bătut de colegii de celulă, la Penitenciarul nr. 5 din Cahul, din cauza orientării sale sexuale.
Tânărul povestește că, atunci când a fost încarcerat, nu a fost plasat imediat într-o celulă cu minori, ci a ajuns la adulți. Aceștia au aflat că este gay, iar de acolo au început bătăile.
Potrivit mărturiilor sale, angajații penitenciarului nu au intervenit atunci când a strigat după ajutor, iar unul dintre ei i-ar fi spus că mai poate aștepta. Băiatul a povestit că, de fiecare dată când se plângea, era bătut din nou, iar până la urmă un alt deținut a intervenit pe lângă conducerea instituției pentru a fi mutat în altă celulă.
În 2021, Andrei a fost transferat la Penitenciarul nr. 10-Goian pentru minori, unde, potrivit lui, abuzurile din cauza orientării sexuale au continuat. El spune că nu avea contact cu nimeni, pe coridor nu era niciun angajat, iar medicii nu veneau, deși suferă de epilepsie.
În august 2021, tânărul s-a adresat procurorilor, reclamând că a fost maltratat de angajații penitenciarului, însă începerea urmăririi penale a fost refuzată. La acea vreme, se afla în izolator, unde au ajuns membrii Consiliului pentru Prevenirea Torturii de pe lângă oficiul Avocatului Poporului, aflați într-o vizită de monitorizare.
Oxana Gummenaia, pe atunci membră a Consiliului, descria camera ca având șase metri pătrați, un pat și pereți „pur și simplu dați cu var”. Ea a menționat că în cameră a fost instalată o cameră video, iar tânărul comunica cu personalul prin intermediul unor foi A4, pe care scria cifra unu pentru a chema un angajat.
La cererea Consiliului, tânărul a fost scos din izolator și evaluat de o echipă de psihiatri și psihologi. Potrivit Oxanei Gummenaia, însă, statutul său nu s-a schimbat radical, deoarece în subcultura criminală orientarea sexuală diferită de cea heterosexuală este condamnată drastic, iar astfel de deținuți sunt plasați, din start, într-o categorie a umilinței.
Cazul a atras atenția organizației GENDERDOC-M, care luptă pentru drepturile persoanelor LGBT+. Reprezentantul acesteia, Alexandru Goja, a declarat că izolarea persoanelor de grup nu este, nici pe departe, o soluție pentru siguranța persoanelor LGBT în detenție și că astfel de măsuri ar fi discriminatorii, iar lipsa socializării duce la traume foarte mari.
La 18 ani, Andrei a fost mutat din nou la Cahul, unde și-a ispășit ultimii doi ani de închisoare. Pe parcursul detenției, el s-a plâns în instanță de condițiile de detenție, obținând, de câteva ori, câștig de cauză.
Tânărul spune că nu urmărește bani sau despăgubiri pentru sine, ci dreptate, pentru ca angajații penitenciarelor și ceilalți deținuți să înțeleagă că și deținuții sunt oameni, cu o viață ca a tuturor.
Administrația Națională a Penitenciarelor a refuzat să ofere un comentariu despre cazul lui Andrei.