Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis: Republica Moldova a discriminat Centrul GENDERDOC-M, mutând în mod repetat manifestațiile comunității LGBT+ în afara centrului Chișinăului. Hotărârea, pronunțată pe 15 octombrie 2026, este definitivă, iar statul trebuie să achite organizației 4.500 de euro cu titlu de despăgubiri morale.
Potrivit unui comunicat al Centrului GENDERDOC-M, judecătorii CEDO au constatat, în unanimitate, că Republica Moldova a încălcat articolul 14 al Convenției europene – care interzice discriminarea – în legătură cu articolul 11, privind libertatea de întrunire.
Cazul își are originea în primăvara anului 2013. GENDERDOC-M a anunțat Primăria Chișinău că vrea să organizeze, pe 19 mai, un marș pașnic în centrul orașului, în susținerea drepturilor persoanelor LGBT+. Cu câteva zile înainte de eveniment, două organizații au anunțat contramanifestații. Pe 15 mai, Primăria – condusă atunci de Dorin Chirtoacă – a solicitat instanței modificarea traseului, invocând riscul unor confruntări violente. Judecătoria sectorului Centru a admis cererea pe 18 mai, cu o zi înaintea manifestației, și a dispus mutarea marșului la Teatrul Verde.
Potrivit GENDERDOC-M, noua locație prezenta, la rândul ei, riscuri de securitate, inclusiv din cauza dificultăților de evacuare a participanților în cazul unui eventual atac – un aspect semnalat chiar de reprezentanții Poliției. În pofida restricțiilor, organizația a decis să desfășoare manifestația, care a pornit din fața Ambasadei Statelor Unite. Acesta a fost primul marș al comunității organizat cu protecția Poliției.
Un element important al dosarului l-au constituit declarațiile fostului edil Dorin Chirtoacă. În mai 2013, referindu-se la evenimentele organizate de 9 mai, acesta afirma că autoritățile nu pot interveni în disputele dintre grupurile cu opinii opuse. În schimb, în cazul marșului LGBT+, Chirtoacă a declarat că persoanele homosexuale ar trebui „să stea acasă”.
More Read
CEDO a constatat că autoritățile au permis desfășurarea altor manifestații controversate în centrul Capitalei, în timp ce evenimentele organizate de GENDERDOC-M au fost mutate în mod repetat în alte locații. Judecătorii au reținut că amenințările cu violența proveneau din partea contramanifestanților și că nu existau dovezi potrivit cărora participanții la marșurile LGBT+ ar fi avut un comportament violent sau ilegal. În aceste condiții, Curtea a considerat că îndepărtarea manifestațiilor din centrul orașului, în locul adoptării unor măsuri împotriva celor care amenințau participanții, a reprezentat un tratament discriminatoriu bazat pe orientarea sexuală.
GENDERDOC-M a inițiat acțiunea în instanțele naționale în iulie 2013. După respingerea cererii, organizația s-a adresat CEDO pe 5 august 2015.
