Banii moldovenilor se adună, dar nu toți ajung în bănci. Depozitele cetățenilor Republicii Moldova se apropie de pragul istoric de 100 de miliarde de lei, însă expertul economic Veaceslav Ioniță estimează că suma reală a economiilor ar putea fi de două ori mai mare, pentru că oamenii preferă să țină banii „sub matrasă”, preponderent în euro.
Potrivit expertului, economiile populației în sistemul bancar și în cel non-bancar au ajuns la 97 de miliarde de lei în trimestrul II al anului curent, iar până la sfârșitul anului suma ar putea atinge, în premieră, 100 de miliarde de lei.
Însă cifra oficială este doar jumătate din tablou. Circa jumătate din banii populației sunt păstrați acasă, iar aproximativ 70% dintre aceștia sunt în valută străină, în special în euro. „Astfel, se poate spune că, pe lângă 100 de miliarde de lei din instituțiile financiare, oamenii mai țin acasă aproximativ 100 de miliarde de lei sub formă de economii, pe care încă nu se decid să le plaseze într-o instituție financiară”, a declarat Ioniță.
Expertul a explicat și cum s-a schimbat comportamentul populației în ultimii ani. În 2025, cetățenii au plasat în instituțiile financiare economii de 11,5 miliarde de lei, dar au luat credite de 14,7 miliarde de lei. În prima jumătate a anului 2026, situația s-a inversat: oamenii au depus 7,2 miliarde de lei și au contractat împrumuturi de doar 6,1 miliarde de lei.
Potrivit lui Ioniță, scăderea creditării populației este o consecință directă a politicii Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de majorare a ratei de bază. „În acești ani, acțiunile BNM i-au îndemnat pe cetățeni să economisească mai mult și să cheltuie mai puțin. Recordul absolut al creșterii economiilor nete s-a înregistrat în 2023, când oamenii au format depozite de 8,1 miliarde de lei, cu doar 3,4 miliarde de lei în credite noi”, a spus expertul.
More Read
Raportată la PIB, ponderea economiilor arată o schimbare structurală importantă. Dacă în anul 2000 moldovenii țineau în bănci economii echivalente cu doar 5% din PIB, din cauza lipsei de resurse și a neîncrederii provocate de criza anilor 1990, abia după 15 ani ponderea a ajuns la 24%. În trimestrul II al anului 2026, economiile au atins un nivel record de 26,5% din PIB.
Ioniță a nuanțat și saltul din 2020, când indicatorul a urcat la 26,2%: potrivit lui, această creștere nu a reflectat neapărat o majorare reală a economiilor, ci mai degrabă scăderea PIB-ului pe fundalul crizei pandemice, în timp ce volumul banilor puși deoparte de populație a rămas relativ stabil.
Cea mai mare parte a celor 97 de miliarde de lei — respectiv 93,6 miliarde, sau 96,5% — se află în bănci sub formă de depozite, în timp ce sectorul non-bancar atrage doar 3,4 miliarde de lei, sau 3,5%. Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), populare în mediul rural de la sfârșitul anilor 1990, dispun de 1,4 miliarde de lei, iar hârtiile de valoare de stat (HVS) și fondurile private de pensii atrag câte un miliard de lei fiecare.
More Read
Expertul explică tendința prin trei factori principali: „Oamenii au bani pe care îi pot economisi, încrederea în instituțiile bancare a crescut constant în ultimii ani, la fel și educația financiară”.
