Chișinăul își numără comorile arhitecturale, dar și pierderile. Dintre sutele de monumente istorice din capitală, doar o parte au avut șansa de a fi salvate, în timp ce altele se prăbușesc în tăcere, mutilate de intervenții agresive sau demolate complet, iar odată cu ele dispare o parte din identitatea orașului.
Bilanțul este unul care ar trebui să dea de gândit: în Chișinău există aproape 770 de monumente istorice, de la clădiri și terenuri până la complexe arhitecturale. Protejarea lor înseamnă însă nu doar renovare, ci și păstrarea autenticității, avertizează specialiștii în patrimoniu.
Există și povești de succes. Muzeul Național de Artă și Sala cu Orgă sunt două exemple de reușită: ambele au fost restaurate complet, cu sprijinul financiar al guvernelor de la Chișinău și București, păstrându-și aspectul arhitectural de la începutul secolului trecut.
„În cazul ambelor edificii s-a reușit aducerea imobilelor la starea inițială, la imaginea inițială pe care o aveau la începutul secolului XX, când au fost construite”, a declarat președinta ICOM Moldova, Mariana Mischevca.
Lucrările avansează și la complexul muzeal de pe strada Mateevici. După renovarea mai multor spații, a venit rândul vilei inginerului Pronin, un monument istoric ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Proiectul este finanțat de Ministerul Culturii și urmează să dureze trei ani.
More Read
„Acum suntem în proces de restaurare a vilei urbane care datează de la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX. Este un proiect mai amplu, pe o durată de 3 ani, care e finanțat de Ministerul Culturii și care urmează să aducă acest obiectiv la starea sa inițială”, a explicat Mischevca.
Din păcate, unele monumente sunt pierdute pentru totdeauna. Un exemplu este conacul istoric de pe strada București, în locul căruia a răsărit o construcție modernă.
„Vorbim, în primul rând, despre Conacul Rîșcanu-Derojinschi, care era amplasat pe strada București. Din păcate, acel conac a fost pierdut iremediabil, fiind și câteva procese de judecată pe acest subiect. Conacul a fost demolat și reconstruit după un proiect nou, modern”, a spus președinta ICOM Moldova.
More Read
Alte clădiri sunt la un pas de dezastru. Un imobil de la sfârșitul secolului al XIX-lea, situat pe strada Mihai Viteazul, este tot mai aproape de prăbușire, iar starea sa critică ridică noi întrebări privind măsurile de protecție.
„Un alt exemplu este situația de pe strada Mihai Viteazul, acolo unde, lângă o construcție nouă, modernă, vedem chiar alături un monument de arhitectură de importanță locală, care datează de la sfârșitul secolului XIX, este într-o stare avansată de degradare și riscă să se prăbușească de pe o zi pe alta”, avertizează Mariana Mischevca.
Alteori, problema nu este demolarea, ci modificarea. Intervențiile nepotrivite sau făcute la întâmplare pot șterge dintr-o dată identitatea, farmecul și valoarea istorică a unei clădiri vechi.
„În spatele Teatrului de Operă și Balet este o clădire care are o disonanță foarte mare cu cele de alături. Parterul și etajul superior nu au o conexiune, sunt în stiluri total diferite”, a mai spus președinta ICOM Moldova.
Rămâne întrebarea cât de mult mai poate pierde capitala până când autoritățile vor trata patrimoniul ca pe o prioritate, nu ca pe un detaliu incomod pentru dezvoltatorii imobiliari. Fiecare clădire distrusă sau transformată iremediabil este o pagină pierdută din istoria orașului.
