O reformă administrativ-teritorială pregătită în Republica Moldova ar putea schimba harta a 34 din cele 56 de orașe ale țării. Potrivit informațiilor publice, orașele urmează să fie extinse prin comasarea cu satele vecine, iar estimările arată că modificările ar putea viza aproximativ 450 de mii de oameni.
Experții avertizează însă că schimbarea granițelor administrative, în sine, nu transformă o localitate într-una dezvoltată din punct de vedere economic. Demograful Valeriu Sainsus și reprezentantul CALM Viorel Furdui atrag atenția asupra riscului unei „urbanizări de formă”: satul primește statut de parte a orașului, dar nu primește locuri de muncă noi, investiții și infrastructură modernă.
După comasare, autoritățile locale ar putea fi nevoite să asigure servicii pe un teritoriu mai mare — drumuri, iluminat public, apă, canalizare și alte utilități. Dacă finanțarea nu va corespunde noilor responsabilități, calitatea serviciilor pentru locuitori riscă să nu se îmbunătățească.
Un alt risc semnalat de specialiști este „ruralizarea” orașelor: dacă teritoriile alipite nu se dezvoltă, orașul se extinde geografic, dar nu își consolidează baza economică și socială.
Întrebarea principală rămâne cine plătește dezvoltarea. Reforma ar putea permite consolidarea resurselor și o planificare mai eficientă a infrastructurii, însă rezultatul depinde de existența unor mecanisme financiare reale, de investiții și de o împărțire clară a competențelor.
More Read
Pentru oameni contează mai puțin la ce oraș va aparține satul și mai mult dacă se schimbă condițiile zilnice: drumurile, transportul, serviciile comunale, accesul la administrație și la instituțiile sociale. Dacă noile granițe nu vor fi urmate de investiții și de servicii mai bune, reforma riscă să schimbe doar statutul localităților, fără să schimbe viața locuitorilor.
