AVERTISMENT DE LA VENEȚIA: legile privind etica deputaților din Moldova riscă să devină o armă de presiune asupra opoziției

5 Min Read

Comisia de la Veneția a publicat pe 13 octombrie avizul său pe marginea proiectelor de Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului Republicii Moldova și de lege privind statutul, conduita și etica deputaților.

În general, Comisia a salutat intenția autorităților de la Chișinău de a crea o bază juridică mai clară pentru statutul deputaților, principiile activității lor, etica și răspunderea pentru încălcări. Totodată, experții au recomandat insistent ca proiectul să fie revizuit.

Comisia a atras atenția asupra caracterului vag al unor temeiuri de răspundere disciplinară, asupra severității excesive a unor sancțiuni, asupra lipsei garanțiilor procedurale și asupra riscurilor de limitare a drepturilor opoziției parlamentare.

Avizul a fost pregătit la solicitarea președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Comisia de la Veneția susține obiectivele reformei, dar cu rezerve substanțiale privind punerea ei în aplicare, insistând pe certitudinea juridică, proporționalitatea restricțiilor, garanțiile procedurale și independența mecanismelor de etică parlamentară.

Potrivit Comisiei, regulile de etică trebuie să asigure ordinea în Parlament, dar nu trebuie să se transforme într-un instrument de presiune politică asupra deputaților, în primul rând asupra opoziției.

Experții au constatat că proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului și proiectul legii privind statutul, conduita și etica deputaților sunt strâns legate și se dublează parțial, motiv pentru care ar trebui comasate.

De asemenea, Comisia apreciază pozitiv consacrarea principiului potrivit căruia deputatul reprezintă poporul în ansamblu, nu doar partidul său sau un anumit grup de alegători. Din acest principiu derivă dreptul deputatului de a-și schimba apartenența politică sau de a deveni deputat independent, fără a-și pierde mandatul din acest motiv.

În plus, Comisia de la Veneția propune să se consacre faptul că deputatul nu trebuie să primească instrucțiuni obligatorii de la nicio persoană în exercitarea mandatului liber. Totodată, experții recomandă înlocuirea principiului prea vag al protejării „imaginii Parlamentului” cu cerințe concrete privind respectarea drepturilor celorlalți deputați și ordinea ședințelor.

Comisia a calificat drept o ingerință excesivă în dreptul la alegeri libere prevederea privind anularea automată a mandatului în cazul refuzului de a depune jurământul, recomandând înlocuirea acesteia cu sancțiuni mai puțin severe.

Potrivit experților, pierderea mandatului din cauza unei condamnări penale ar trebui să vizeze doar comiterea unor infracțiuni intenționate de o anumită gravitate sau pedepsele cu închisoare de lungă durată, pentru a exclude pierderea mandatului pentru contravenții minore. De asemenea, absența nejustificată de la muncă mai mult de 4 luni nu ar trebui să ducă automat la pierderea mandatului — pentru combaterea absenteismului ar fi suficiente sancțiuni disciplinare și financiare.

Comisia a ridicat semne de întrebare și în privința procedurii de încetare a mandatului, apreciind că proiectul nu stabilește o procedură suficient de clară și completă, iar privarea de mandat cu majoritate simplă de voturi comportă riscuri de abuz. Experții au subliniat că legea trebuie să prevadă în mod expres că protecția deputatului pentru declarațiile și voturile sale are caracter permanent, iar orice decizie a Parlamentului privind ridicarea imunității trebuie să fie motivată juridic și să demonstreze lipsa unei persecuții politice.

Comisia a propus extinderea noțiunii de conflict de interese și înăsprirea normei, salutând totodată introducerea regulilor de interacțiune a deputaților cu terții și cu lobbyiștii.

În privința încălcărilor și sancțiunilor, Comisia a recomandat stabilirea unei liste exhaustive a temeiurilor de răspundere disciplinară și includerea expresă în lege a sancțiunilor pentru sexism, discriminare, hărțuire psihologică și sexuală. Totodată, experții consideră necesară stabilirea prin lege a unui plafon al sancțiunilor financiare, deoarece cumulul sancțiunilor prevăzute de proiect poate duce la privarea deputatului de întreaga indemnizație pentru o perioadă semnificativă.

Potrivit Comisiei de la Veneția, regimul disciplinar trebuie coordonat de o comisie de etică independentă, nu de comisia juridică a Parlamentului, iar membrii comisiei din partea societății civile urmează să fie aleși cu majoritate calificată.

Sursă
Distribuie acest articol