Scandalul din jurul întreprinderii de stat Moldatsa capătă o nouă turnură: Agenția Proprietății Publice (APP) a sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să verifice averea și interesele personale ale lui Dumitru Vangheli, fostul administrator al companiei.
Sesizarea a fost depusă la 9 iulie 2026, iar președintele ANI, Lilian Chișca, a confirmat recepționarea acesteia, precizând că se află în proces de verificare prealabilă.
Totodată, APP a anunțat că activitatea comisiei de anchetă internă s-a încheiat. Comisia a cerut încetarea mandatului lui Vangheli și a recomandat organului executiv al Moldatsa inițierea unui audit extern al activității întreprinderii pentru perioada august 2024 – mai 2026. Ministerului Finanțelor i s-a propus un control de specialitate prin Inspectoratul Controlului Financiar de Stat.
Fondul de remunerare al Moldatsa a fost în 2025 de 233,6 milioane de lei, iar creșterea salarială a ajuns la +35,6%. Comisia de cenzori a atras atenția asupra unor „riscuri instituționale”: fundamentarea insuficientă a deciziilor cu impact salarial, aplicarea neuniformă a componentelor variabile ale remunerației și „dependența ridicată de sporuri și prime”.
Nici achizițiile nu au scăpat de critici: planul general de achiziții pentru 2026 a fost aprobat și modificat de trei ori în circa cinci luni, valoarea estimată majorându-se cu 55,3%. Iar contractul privind achiziția radarului reprezintă 55,2% din valoarea totală a contractelor încheiate în primele cinci luni ale anului.
Contextul e cunoscut: ZdG a publicat la 18 iunie o investigație potrivit căreia Vangheli, care încasa circa 110 mii de lei lunar, ar fi inclus informații false în CV-ul cu care a câștigat funcția — inclusiv o licență de pilot și o experiență la Air Canada, ambele infirmate de răspunsurile obținute de jurnaliști. La 20 iunie, Vangheli a fost demis, iar potrivit deputatului PAS Dinu Plîngău, nu s-ar mai afla pe teritoriul R. Moldova.
CNA a efectuat la 30 iunie percheziții la Moldatsa și a făcut public un raport de evaluare a integrității: 33 de persoane angajate fără concurs public, salariați care cumulau două-trei funcții, instruiri costisitoare — printre ele un curs de engleză în Marea Britanie de aproximativ 106 mii de lei — și fragmentarea premeditată a achizițiilor pentru a ocoli plafonul de 400 de mii de lei. Astfel, un sistem de securitate de 2 milioane de lei ar fi fost spart în 14 contracte separate.