Pe 11 noiembrie 2020, în cadrul emisiunii „Prezidențiale – 2020” de la Radio Moldova, candidatul la funcția de președinte Igor Dodon a declarat că Maia Sandu „a participat la jaful miliardului”, enumerând patru „pași” pentru care aceasta ar fi votat. Afirmațiile au fost preluate de mai multe publicații apropiate PSRM, printre care Today.md, Primul.md, A-tv.md și Evenimentul.md.
Portalul StopFals.md a verificat afirmațiile lui Igor Dodon și le-a respins ca false și speculative, menționând că documentele și datele oficiale le contrazic. Iată verificarea, punct cu punct.
Afirmația 1: „La 19 iunie 2013, cota statului la BNM ar fi fost redusă de la 56% la 33%, iar Maia Sandu ar fi votat pentru”. Verificat: FALS. Nici la 19.06.2013, nici în altă zi nu a existat o ședință de guvern pe această temă, iar Igor Dodon a confundat Banca Națională a Moldovei cu Banca de Economii (BEM). În realitate, la 18.06.2013 Parlamentul a aprobat raportul comisiei de anchetă prezentat de deputatul comunist Oleg Reidman, care prevedea trei variante de soluționare a situației la BEM, una dintre ele fiind reducerea cotei statului. Pentru această hotărâre a votat însuși Igor Dodon, pe atunci deputat.
Afirmația 2: „La 25 septembrie 2014 ar fi fost modificată legislația pentru a face posibil jaful, iar Maia Sandu ar fi votat pentru”. Verificat: SPECULAȚIE. Modificările legislative din septembrie 2014 au fost asumate de guvernul condus de Iurie Leancă, din care făcea parte și Maia Sandu, ca o continuare a amendamentelor din mai–iulie 2014, aprobate de Parlament, inclusiv cu votul lui Igor Dodon (Legile nr. 89 din 29.05.2014, nr. 108 din 19.06.2014 și nr. 180 din 25.07.2014).
Afirmația 3: „La 13 noiembrie 2014 ar fi fost acordate garanții de 9,5 miliarde de lei, Maia Sandu votând pentru”. Verificat: FALS. Ședința secretă a guvernului a avut loc la 7 noiembrie 2014, 13 noiembrie fiind doar data semnării hotărârii de guvern. Maia Sandu nu a participat la ședința din 7 noiembrie, prin urmare nu a putut vota.
Afirmația 4: „La 27 martie 2015 ar fi fost alocate alte 5,5 miliarde de lei, Maia Sandu votând pentru”. Verificat: SPECULAȚIE. Din stenograma ședinței, desecretizată la cererea Maiei Sandu, reiese că singura persoană care a cerut explicații și asigurări că banii sunt alocați pentru plățile către deponenții băncilor jefuite a fost tocmai Maia Sandu.
Afirmația 5: „De aici provin cele 13 miliarde de lei – jaful miliardului”. Verificat: SPECULAȚIE. Jaful miliardului nu se reduce la creditele de urgență acordate cu garanția statului. El include și alte zeci de miliarde de lei, inclusiv dobânzi de 11,2 miliarde pentru cele 13,3 miliarde de lei, după transformarea garanțiilor în datorie publică internă, care va fi achitată până în 2041. Suma exactă a jafului încă nu a fost stabilită, potrivit declarațiilor conducerii Procuraturii Generale.
Afirmația 6: „După numirea guvernului Ion Chicu și a procurorului general, am returnat 2,5 miliarde de lei și am sechestrat active de 3,7 miliarde de lei – în total, 6,4 miliarde recuperate din cei 13 miliarde”. Verificat: FALS. Din banii sustrași prin frauda bancară nu a fost returnat niciun leu, au confirmat reprezentanții procuraturii, ai Băncii Naționale, ai Agenției de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI/CNA), precum și premierul Ion Chicu. Au fost aplicate sechestre pe unele bunuri ale lui Vladimir Plahotniuc și ale altor organizatori și beneficiari ai jafului, însă în unele cazuri acestea au fost ridicate de instanțe, iar activele și-au schimbat proprietarii. Sechestrarea bunurilor nu înseamnă însă returnarea banilor.
Afirmația 7: „Pentru prima dată în 5 ani de la jaful miliardului am sechestrat active de sute de milioane nu doar în țară, ci și peste hotare”. Verificat: SPECULAȚIE. Nici Procuratura Generală, nici ARBI nu au confirmat oficial sechestre pe bunuri aplicate de autorități în afara Republicii Moldova.
Materialul a fost publicat de StopFals.md la 11 noiembrie 2020, autoare Lilia Zaharia.