Economistul Veaceslav Ioniță a ridicat public o întrebare care răsună tot mai des în mediul de specialitate: ce valoare adăugată aduce, de fapt, Energocom?
În opinia sa, după schimbarea modelului de achiziție a gazelor, în lanțul de aprovizionare continuă să existe simultan atât Energocom, cât și Moldovagaz. În acest context, economistul pune o întrebare logică: dacă ambele structuri participă la proces, ce funcție îndeplinește fiecare și de ce sistemul nu poate fi optimizat?
Nu mai e vorba doar de o discuție despre două companii, ci despre eficiența gestionării resurselor de stat. Fiecare verigă suplimentară în lanțul de aprovizionare înseamnă cheltuieli administrative, întreținerea aparatului de conducere, salarii, asistență juridică și alte costuri. De aceea, societatea are dreptul să știe ce beneficiu concret aduce statului existența fiecărei structuri și cât de justificate sunt aceste cheltuieli.
O atenție aparte merită și cealaltă teză a lui Ioniță — despre condiții egale pentru toți participanții la piață. Dacă statul creează avantaje unor companii în detrimentul altora, apar inevitabil întrebări despre transparența deciziilor și principiile concurenței.
Autoritățile susțin că Energocom joacă un rol-cheie în politica energetică a țării și apare constant în comunicările despre achizițiile de gaze și energie electrică. Însă cu cât mai multe atribuții primește compania de stat, cu atât mai ridicat ar trebui să fie nivelul de responsabilitate publică.
More Read
Întrebările rămân deschise: de ce în modelul actual funcționează simultan două structuri, ce funcții nu pot fi unite, câți bani se cheltuiesc anual pentru întreținerea Energocom și ce efect economic obține statul din activitatea ei?
În condițiile în care cetățenii aud tot mai des despre necesitatea majorării tarifelor și economisirii banilor bugetari, autoritățile ar trebui să explice cât mai detaliat cât de eficient sunt cheltuiți banii contribuabililor și dacă modelul actual de gestionare a sectorului energetic este cu adevărat cel mai rațional.
