Majorarea salariilor promisă profesorilor întârzie, iar președinta Maia Sandu a venit cu o explicație care a stârnit deja discuții: statul nu avea de unde să știe că va începe războiul în Iran.
„Statul nu putea ști în ianuarie că va începe războiul în Iran, că nu va reuși să avanseze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale, pentru că trebuie să adune bani la buget pentru a-i putea distribui. Iar dacă acești bani nu se adună sau se adună mai puțin, situația arată altfel decât s-a planificat la începutul anului”, a declarat șefa statului, citată de Radio Moldova.
Președinta a subliniat că cheltuielile planificate sunt mai ușor de estimat, în timp ce veniturile bugetare sunt mult mai greu de anticipat. În acest context, Guvernul urmează să prezinte în cel mai scurt timp soluțiile privind majorarea salariilor anunțată anterior.
„În ce privește cheltuielile, totul e clar — știi cât vrei să cheltuiești. Mai greu e să știi ce venituri vei avea. Dar sunt convinsă că Guvernul va da explicații în zilele următoare și vom vedea cu toții ce soluții propune. Oamenii așteaptă această majorare și au dreptul s-o aștepte. Sper ca deciziile să fie bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de această majorare acum, nu peste șase luni”, a adăugat președinta, în direct la Radio Moldova.
Pe 10 august, Federația Sindicatelor din Educație și Știință a anunțat acțiuni de protest, după ce a devenit cunoscut faptul că majorarea promisă profesorilor de la 1 septembrie ar putea fi amânată. Prima acțiune de protest va avea loc pe 19 august, în fața clădirii Guvernului. Dacă salariile nu vor fi majorate de la 1 septembrie, sindicatele amenință cu proteste la nivel național pe tot parcursul lunii.
More Read
Mai mult, de la 1 octombrie sindicatele iau în calcul declararea stării de urgență în domeniul educației, iar pe 5 octombrie, de Ziua Mondială a Profesorului, planifică o acțiune sindicală națională de amploare și boicotarea manifestărilor oficiale.
Consultările dintre reprezentanții federației și Ministerul Educației și Cercetării au eșuat, iar nemulțumirea a crescut. În cadrul negocierilor au fost propuse mai multe variante, inclusiv compensații financiare temporare în valoare de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și de alte criterii, până la majorarea efectivă a salariilor.
Sindicatele numesc incertitudinea din jurul majorării salariilor „o încălcare gravă a angajamentelor Guvernului față de angajații din educație și știință” și „un semn de lipsă de respect față de comunitatea pedagogică”.
More Read
De partea cealaltă, Guvernul susține că modificările salariale sunt legate direct de ajustările fiscale aflate în derulare. Discuțiile cu toate instituțiile continuă, iar deciziile vor fi luate după finalizarea lor, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici.
Amintim că majorarea salariilor din sectorul bugetar de la 1 septembrie fusese promisă de guvernul anterior Munteanu, la prezentarea primei versiuni a reformei fiscale și a legii salarizării — documente criticate dur de sindicate și experți. Ulterior, autoritățile au anunțat suspendarea măsurii, invocând necesitatea armonizării proiectului cu noua reformă bugetar-fiscală.
