Curtea Constituțională a admis, astăzi, 15 octombrie, sesizarea depusă de mai mulți deputați și a declarat neconstituțional amendamentul cunoscut drept „legea von Hebel” — modificarea care a făcut posibilă numirea olandezului Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor.
Vestea pentru cei care au contestat legea se oprește însă aici. Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat, într-o conferință de presă, că hotărârea de astăzi nu afectează actele deja emise.
„Curtea a notat că potrivit art. 140, al. 1 din Constituție, legile sau unele părți ale acestora devin nule din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a CC, fapt care presupune că acestea produc efect pentru viitor. În consecință, CC a stabilit că soluția sa nu afectează actele emise pe baza normelor contestate și nu se aplică raporturilor anterioare momentului intrării în vigoare a hotărârii Curții”, a precizat Domnica Manole.
Altfel spus: deși amendamentul a fost declarat neconstituțional, von Hebel rămâne în funcție, pentru că a fost numit în baza unei norme care era în vigoare la acel moment. Judecătoarea Liuba Șova a avut o opinie separată.
Ședința nu a fost lipsită de replici. Au existat schimburi de replici între autorii sesizării, reprezentantul Parlamentului, cel al Guvernului și magistrații CC. „Rog să nu se manipuleze”, a declarat la un moment dat deputatul Ion Chicu.
More Read
Președinta CC, Domnica Manole, a întrerupt-o de două ori pe avocata Doina Ioana Străisteanu, reprezentanta deputatului Alexandru Verșinin, care adresa întrebări reprezentantului Guvernului, Eduard Serbenco, secretar de stat, pe marginea legii prin care Herman von Hebel a fost ales în Comisia Vetting.
„Răspunsurile le acceptăm așa cum sunt date, nu dictăm noi cum vrem să le auzim”, i-a spus magistrata apărătoarei.
„Am pregătit această sesizare pentru a curma practica abuzivă de promovare de către PAS a legilor „cu dedicație”, cu scop clientelar și în detrimentul statului de drept și cetățenilor Republicii Moldova”, a transmis Ion Chicu, liderul PDCM, cu două zile înainte.
More Read
De unde a pornit totul. La 5 martie, 55 de deputați PAS, inclusiv Dinu Plîngău, au votat pentru modificarea numărului de voturi necesare pentru a numi candidați în comisia de Vetting. Amendamentul a apărut peste noapte într-un pachet de legi deja votat în prima lectură și a venit după eșecul PAS de a-l numi pe olandezul Herman von Hebel în comisia de evaluare. Opoziția a criticat dur decizia și a acuzat majoritatea că încalcă normele legale, dar și recomandările Comisiei de la Veneția.
Pe 6 martie 2026, Herman von Hebel a fost desemnat membru al Comisiei Vetting cu votul a 53 de deputați PAS, după ce schimbarea legii i-a facilitat numirea. Decizia a stârnit controverse în Parlament și în spațiul public.
Deputatul PAS Radu Marian a respins criticile opoziției la adresa lui Herman von Hebel și a susținut că toate atacurile vin de la „cei care nu au trecut vetting-ul și sunt supărați”. „Mergem înainte, curățarea sistemului va continua”, a scris Radu Marian.
Președinta Maia Sandu a justificat modificarea legii de către majoritatea parlamentară PAS, pentru ca să-l poată vota pe Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor.
„În acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Ce facem? Ne blocăm și oprim reforma justiției? Nu. Același mecanism e și la numirea membrilor CSM și a fost coordonat cu Comisia de la Veneția. Mergi la o majoritate simplă, care, totuși, e o majoritate, nu vorbim despre schimbarea Constituției, doar despre numirea unor membri în Comisia de Vetting”, a declarat șefa statului.
La doar câteva ore după, Maia Sandu a promulgat legea adoptată cu scandal de majoritatea PAS.
More Read
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a calificat drept regretabilă și nejustificată modificarea legislației care permite desemnarea membrilor internaționali în Comisia de evaluare a procurorilor prin votul majorității simple de 51 de deputați. Potrivit organizației, îngrijorătoare este mai ales modalitatea și viteza cu care amendamentul a fost introdus și adoptat. CRJM susține că în acest proces au fost încălcate principiile de transparență și de consens politic, recomandate de Comisia de la Veneția și de alte instituții europene.
Deputatul Vasile Costiuc, de la „Democrația Acasă”, a criticat dur candidatura, susținând că jurnaliștii au scris că von Hebel ar fi prejudiciat în reforma anterioară aproximativ 760 de mii de euro. „Cum poate un om cu astfel de probleme de integritate să-i evalueze în continuare pe cei pe care noi vrem să-i trecem prin Vetting?”, a declarat el.
Deputatul Vasile Tarlev l-a criticat, la rândul său, pe Herman von Hebel în cadrul ședinței Parlamentului, menționând că l-a întrebat direct dacă regretă deciziile și atitudinea manifestată în perioada în care a fost membru al Comisiei Pre-Vetting, iar Hebel a spus că nu.
Deputatul PAS Igor Chiriac a declarat că nu a văzut obiecții serioase la candidatura lui von Hebel, poate decât „că bea ceai cu înghițituri mari”.
Deputatul PAS Dinu Plîngău s-a abținut de la votul privind desemnarea lui Herman von Hebel, după ce a criticat în plen modul în care a fost organizată procedura și lipsa unor explicații publice suplimentare din partea candidatului. „Suntem astăzi puși într-o situație chiar incomodă”, a precizat Plîngău.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și-a exprimat susținerea pentru juristul olandez, în pofida criticilor dure venite din partea opoziției. „Fiind sub un val de atacuri concertate, a rezistat și a trecut peste toate intimidările”, a spus speakerul.
Între timp, Ion Chicu a anunțat că fracțiunile din opoziția parlamentară vor contesta la Curtea Constituțională legea adoptată cu scandal de PAS. Ironia sorții: chiar astăzi, Curtea Constituțională a dat câștig de cauză acestei contestări — dar fără ca von Hebel să fie dat afară.
