CINE PLĂTEȘTE PENTRU CELE 750 DE MII DE DATE FURATE? Moldovenii pot cere COMPENSAȚII de la stat, chiar dacă nu au pierdut niciun ban

Atacul cibernetic care a expus datele a circa 750.000 de IDNP-uri ridică o întrebare incomodă: cine răspunde pentru cele întâmplate și ce pot face oamenii ale căror informații au ajuns la hackeri? Avocatul Vadim Vieru a explicat pentru NewsMaker că răspunsul nu se rezumă la un comunicat de presă.

Legea nouă privind protecția datelor personale, intrată în vigoare în august 2026, obligă operatorii de date să anunțe cetățenii despre o scurgere dacă aceasta prezintă un risc ridicat pentru drepturile și libertățile lor. Notificarea trebuie făcută fără o întârziere nejustificată, deși legea nu stabilește un termen exact. „Cu cât pericolul este mai mare și mai direct, cu atât notificarea trebuie să vină mai repede. Când riscul despre care avertizează chiar autoritățile este frauda, iar datele se află deja la răufăcători, ar trebui să vorbim despre zile, nu despre săptămâni”, consideră avocatul.

Potrivit lui Vadim Vieru, în acest caz riscul este unul ridicat, pentru că informațiile expuse pot include fotografii, date despre sănătate, despre situația financiară și despre rude. Avocatul subliniază că un comunicat publicat de autorități nu este suficient. Legea permite o notificare publică în locul celei individuale doar dacă informarea fiecărei persoane ar presupune eforturi disproporționate, însă statul are canale directe de contact cu cetățenii: MCabinet, EVO, adrese de e-mail și numere de telefon legate de conturile guvernamentale, precum și adrese din Registrul de stat al populației.

Cetățenii nu sunt obligați să aștepte notificarea autorităților. Legea le dă dreptul să se adreseze direct operatorului de date și să afle dacă IDNP-ul lor se numără printre cele pentru care s-au făcut cereri în perioada 19-23 octombrie. Răspunsul trebuie oferit gratuit, de regulă în termen de o lună, iar termenul poate fi prelungit doar din motive întemeiate. Dacă instituția nu răspunde sau refuză să ofere informația, omul poate depune o plângere la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal sau se poate adresa instanței de judecată.

Persoanele afectate au dreptul să ceară compensații pentru daune materiale sau morale, chiar dacă nu au pierdut bani și nu au ajuns victimele unei fraude. Însă trebuie să demonstreze existența prejudiciului și legătura acestuia cu încălcarea legii. Prejudiciul moral poate însemna pierderea controlului asupra propriilor date, teama justificată că acestea vor fi folosite de infractori, timpul pierdut cu verificările și cheltuielile pentru măsuri de protecție.

More Read

„NU NE PREGĂTIM DE RĂZBOI”: Șeful Centrului de Management al Crizelor a spus TOTUL despre programul „Moldova este pregătită” — ce se întâmplă cu lumina, apa și căldura

MARFĂ DE 195.000 DE LEI FĂRĂ ACTE, OPRITĂ LA VAMĂ: Mobilă, căști wireless și o cameră termică — ce au descoperit vameșii

CURSA PENTRU BAȘCANUL GĂGĂUZIEI: candidații mai pot ieși din joc doar până pe 5 noiembrie, cu zece zile înainte de scrutin

DATELE A SUTE DE MII DE MOLDOVENI, FURATE, DAR BANII DIN CONTURI AR FI ÎN SIGURANȚĂ: ministrul Dan Perciun explică unde se ascunde, de fapt, pericolul

Avocatul a dat ca exemplu atacul cibernetic din 2019 asupra administrației fiscale din Bulgaria, în urma căruia datele a milioane de cetățeni au ajuns pe internet. În decembrie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că teama justificată legată de posibila utilizare a datelor furate poate constitui, în sine, un prejudiciu moral care dă dreptul la compensație. Instanțele din Republica Moldova nu sunt formal legate de această practică judiciară, însă legislația de la noi preia norme din regulamentul european.

Vadim Vieru a subliniat că o instituție de stat nu poate evita automat răspunderea invocând acțiunile hackerilor, dar nici un atac cibernetic reușit nu dovedește, prin el însuși, că protecția a fost insuficientă. „Întrebările pe care le va pune instanța sunt previzibile: de ce cererile masive pentru un milion de IDNP-uri au putut continua patru zile, dacă existau mecanisme de monitorizare și alertare, dacă a fost efectuată evaluarea impactului asupra protecției datelor și dacă măsurile de securitate erau testate regulat”, a explicat avocatul.

Oamenii sunt sfătuiți să păstreze adresările către instituțiile de stat, răspunsurile primite și dovezile unor posibile tentative de fraudă. De asemenea, pot verifica istoricul accesărilor la datele personale în EVO, cu mențiunea că o accesare suspectă din acea perioadă nu dovedește singură o scurgere, și pot cere un raport la biroul de istorie a creditelor, pentru a verifica dacă cineva a încercat să obțină credite pe numele lor.

More Read

PANICĂ ÎN GUVERN ÎNAINTE DE IARNĂ: Două miliarde de lei lipsesc pentru compensații. Miniștrilor li se cere să „strângă cureaua” și să taie din cheltuieli

SCANDAL LA STADIONUL LICEULUI „MATEI BASARAB”: părinții s-au certat cu locatarii, iar viceprimarul suspendat a intrat în conflict cu șeful Direcției Educație

FERMIERII IES DIN NOU LA PROTEST: tractoarele ar putea ajunge pe drumuri în patru raioane. „Sectorul este într-o criză fără precedent”

„NIMIC NU SCAPĂ”: TVA de 20% pentru coletele de până la 150 de euro, din 1 noiembrie. Cine a comandat mai devreme NU este scutit

Amintim că atacul cibernetic a vizat mai multe servicii publice digitale ale statului, iar autoritățile au deconectat preventiv 82 de servicii de stat și peste 30 de sisteme informaționale. În timpul incidentului au fost înregistrate circa 11 milioane de solicitări de accesare, au fost vizate aproximativ un milion de IDNP-uri, iar datele extrase sunt legate de circa 750.000 de numere de identificare. NewsMaker a trimis solicitări către Agenția de Guvernare Electronică și Agenția Servicii Publice, însă până la publicare nu au parvenit răspunsuri.