Președintele Comisiei de anchetă care verifică modul în care sunt gestionate unele întreprinderi de stat, deputatul Dinu Plîngău, a prezentat principalele nereguli depistate și soluțiile propuse. Potrivit acestuia, problema principală nu o reprezintă salariile mari, ci remunerațiile și bonusurile excesive, proprietățile neînregistrate sau gestionate defectuos și achizițiile realizate fără licitații ori în condiții suspecte.
Comisia intenționează să propună modificări legislative privind declararea averilor de către manageri, inventarierea patrimoniului statului și radierea întreprinderilor care există doar pe hârtie. De asemenea, vor fi solicitate rapoarte privind sesizările depuse la instituțiile de drept, iar audierile pe cazuri concrete vor continua.
„În comparație cu situația de pe piața muncii, salariile de la întreprinderile de stat nu-s mari în majoritatea cazurilor”, a declarat Plîngău, cu excepția câtorva companii aflate de ani buni în vizorul public „grație multiplelor scandaluri, dar și importanței acestor companii” — MoldATSA, Aeroportul Internațional „Eugen Doga”, Energocom, Moldtelecom, Metalferos și altele.
Deputatul a explicat că nici măcar remunerațiile membrilor Consiliilor de administrare nu sunt mari, fiind comparabile cu un salariu minim pe economie. „Diferența și problema este în abuzul la remunerațiile suplimentare, premii și numărul de locuri în care activează o persoană”, a scris el. Drept exemplu, la un salariu de circa 60 000 de lei lunar, chiar și trei prime anuale de mărimea unui salariu ar însemna un venit suplimentar de 180 000 de lei, pe lângă alte bonusuri.
Dincolo de risipa pe salarii și remunerații, Plîngău afirmă că a depistat „o situație șocantă” — sute de întreprinderi care nu sunt gestionate de nimeni. „Risipa pe unele remunerații din întreprinderi este o picătură pe lângă miliardele care pot/puteau fi valorificate prin intermediul proprietăților care au rămas fără stăpân. Situație perfectă pentru furat”, a subliniat el.
More Read
Majoritatea acestor întreprinderi există doar pe hârtie, dar câteva dețin proprietăți chiar în centrul Chișinăului, terenuri nedelimitate și clădiri neînregistrate. Deputatul a dat ca exemple cazurile „Aroma” și „Pedagogul”, unde fondatorul legal este APP, în documente apare Ministerul Educației, iar de facto întreprinderea este administrată de Universitate.
Potrivit lui Plîngău, corupția și interesul enorm față de unele proprietăți fac astăzi aproape imposibilă redobândirea drepturilor patrimoniale asupra acestor bunuri, unele aflate de zeci de ani în litigii. El a mai semnalat că unele întreprinderi de stat au clădiri și terenuri în Chișinău lăsate în paragină sau „abuzate de interese meschine”.
O altă problemă mare notată de Comisie vizează achizițiile și contractele acestor companii. „Avem prea multe achiziții fără licitații sau licitațiile pentru unele companii sunt câștigate de aceeași persoană. La acest aspect avem mai multe controale care au depistat procese ilegale, dar totul se oprește la Procuratură și Judecătorie”, a punctat parlamentarul.
More Read
Comisia de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat a fost constituită de Parlament la începutul lunii iulie 2026, în contextul scandalului de la MoldATSA. Aceasta este formată din 11 deputați și este condusă de Dinu Plîngău. Pe 3 septembrie, Parlamentul a decis să prelungească cu 30 de zile activitatea Comisiei.
