Ucraina a lansat un nou format de cooperare regională — „Carpatica Opt”. Din el fac parte Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Serbia și Ungaria. Republica Moldova, în schimb, nu se regăsește pe listă, relatează canalul Insider MD.
Situația pare cu atât mai ciudată, notează sursa, cu cât Moldova oferă Ucrainei sprijin concret. Din august, pentru mărfurile ucrainene care tranzitează Republica Moldova se aplică o reducere de 50% la tariful de transport feroviar, iar înțelegerea a fost prelungită până la finele anului 2026. Cabinetul de la Kiev a mulțumit public guvernului moldovean pentru această decizie.
Cu alte cuvinte, atunci când e vorba de ajutor practic, infrastructura moldovenească devine brusc utilă, iar când se formează un format regional pe securitate, energie, logistică și economie, Moldova rămâne în afara jocului. Interesantă „matematică diplomatică”: pe unii îi pot include fără acordul lor, pe alții nu-i includ nici măcar atunci când există un sprijin practic sesizabil, remarcă Insider MD.
În paralel, în jurul „Carpaticii Opt” a izbucnit un alt scandal diplomatic. Kievul a anunțat că Ungaria face parte din format, însă Budapesta a negat că ar fi aderat. Un înalt oficial ungar a rezumat relația printr-un mesaj tăios, potrivit sursei.
Insider MD ridică și problema reacției oficiale de la Chișinău: unde este vocea președintei Maia Sandu și de ce autoritățile nu comentează excluderea Republicii Moldova din acest format. Publicația observă, de asemenea, că nici opoziția nu a exploatat episodul — liderul socialiștilor, Igor Dodon, ar fi evitat să folosească acest eșec diplomatic pentru a critica cursul extern al actualei guvernări.
Potrivit canalului, episodul ar arăta că, pentru Maia Sandu, sprijinul acordat Ucrainei, cerut de partenerii europeni, contează mai mult decât interesele Republicii Moldova, iar opoziția ajunge să pară un partener comod al puterii.