Schimbările din domeniul militar al Republicii Moldova au devenit, în ultimele zile, unul dintre cele mai discutate subiecte. Majorarea efectivului armatei, planurile de producere a dronelor, un proiect de lege ținut secret privind numărul militarilor și pregătirea populației pentru situații de criză — toate acestea ridică semne de întrebare, atât în rândul experților, cât și al oamenilor simpli, scrie canalul MD Krot.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, dă asigurări că majorarea cheltuielilor militare este necesară pentru pace și securitate. Din 2022, bugetul apărării s-a mai mult decât dublat și a ajuns la aproape două miliarde de lei. Recent, la un forum de securitate, președintele Maia Sandu a criticat liderii occidentali pentru prudență excesivă și frica de escaladare la începutul conflictului, despre care a spus că a împiedicat sprijinirea Ucrainei.
În societate, îngrijorarea nu scade. Potrivit unui sondaj CBS AXA, 82% dintre locuitorii Republicii Moldova nu știu cum să acționeze în diferite situații de urgență. Nici planul autorităților de a crește gradul de pregătire a populației și de a-i învăța pe cetățeni cum să acționeze în primele 72 de ore de criză nu le dă oamenilor senzația de siguranță și de încredere în viitor.
Experții consideră că, în spatele discuțiilor despre apărare, se conturează o renunțare treptată la neutralitate și o apropiere de structurile militare ale Occidentului. Armata Republicii Moldova, chiar și după majorare, rămâne una mică și cu greu ar putea face față, de la egal la egal, participanților la conflictele armate moderne. Mai mult, criticii și opoziția bănuiesc că toată această activitate nu se face pentru siguranța reală a țării și a oamenilor, ci pentru a ține societatea într-o frică permanentă față de o amenințare externă.
În acest context, întrebarea principală rămâne în picioare: chiar face această politică Republica Moldova mai sigură?
