FlyOne, una dintre cele mai importante companii aeriene de pe piața Republicii Moldova, a ajuns în centrul mai multor controverse – de la retragerea unei părți importante din planurile de extindere în România și conflicte comerciale, până la verificările autorităților moldovene și un litigiu de investiții internațional.
Totul a culminat pe 22 iunie 2026, când Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului a decis ca acționarii FlyOne să modifice controlul asupra companiei în termen de 90 de zile. Evaluarea autorităților ar fi durat aproximativ 11 luni și ar fi inclus solicitări privind identificarea beneficiarilor efectivi, precum și informații despre tranzacțiile financiare dintre FlyOne Moldova și compania afiliată FlyOne Armenia. Autoritățile au susținut că unele informații solicitate nu au fost prezentate integral.
Compania a contestat decizia, invocând inclusiv faptul că temeiul legal indicat de autorități ar fi fost abrogat în octombrie 2025, iar prevederea privind schimbarea controlului ar fi fost eliminată printr-un amendament parlamentar din aprilie 2025. Contestația a fost respinsă la 24 iulie 2026. Vladimir Cebotari a calificat public decizia drept una care ar încălca de mai multe ori Constituția.
Pe 21 august 2026, acționarii FlyOne au confirmat inițierea unei proceduri de arbitraj internațional împotriva Republicii Moldova. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora pretențiile companiei ar putea depăși 500 de milioane de dolari, însă FlyOne nu a confirmat oficial această sumă. Cebotari a declarat că nu urmărește personal obținerea unor despăgubiri.
Datele Autorității Aeronautice Civile arată că FlyOne a acumulat 715 petiții în perioada 2023 – semestrul I 2026, mult peste ceilalți operatori analizați. Dintre acestea, 325 au vizat întârzierea zborurilor, 255 – anularea zborurilor, 39 – refuzul la îmbarcare, 25 – pierderea sau deteriorarea bagajelor, iar 71 – alte motive. Prin comparație, Wizz Air a acumulat 51 de petiții, HiSky – 132, iar SkyUp – 44.
More Read
O altă temă ridicată în investigațiile de presă este structura acționariatului. FLY ONE SRL a fost înregistrată la 30 septembrie 2015, iar fondatorii inițiali erau Maria Cebotari – 40%, Tudor Carabadjac – 40% și Nicu-Adrian Berla – 20%. În prezent, potrivit informațiilor publicate în presa moldovenească, acționariatul este prezentat astfel: Maria Cebotari – 40%, Ina Maleca – 40%, Mircea Maleca – 10% și Mariana Tabuica – 10%.
În august 2025, SIS a inclus FlyOne și mai multe persoane asociate companiei pe lista entităților și persoanelor despre care instituția susținea că au legături cu Vladimir Plahotniuc. Printre numele menționate s-au numărat Vladimir și Maria Cebotari, Mariana Tabuica, Mircea și Ina Maleca. Cebotari a contestat măsura și a negat existența unor dovezi care să justifice asocierea. Plahotniuc a fost reținut în Grecia în iulie 2025 și extrădat în Republica Moldova în septembrie 2025; în aprilie 2026, acesta a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”, decizia fiind contestată.
FlyOne rămâne un jucător major pe piața aviației din Republica Moldova. În 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 4,4 miliarde de lei, peste 140 de milioane de lei achitate sub formă de taxe și aproximativ 350 de angajați. Rămâne de văzut cum se va încheia războiul dintre companie și autorități.
