Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis, în ședința din 11 septembrie 2026, că procurorul Victor Cazacu a trecut evaluarea integrității, respingând al doilea raport al comisiei de evaluare, întocmit la 14 august 2026. Potrivit Ziarului de Gardă, decizia a fost luată în unanimitate.
Procurorul fusese respins de două ori de comisia de evaluare a integrității. Comisia și-a bazat suspiciunile pe două episoade: costul unui apartament achiziționat de procuror și un împrumut de 23 de mii de euro pe care acesta susține că l-ar fi primit de la părinți.
În contractul autentificat notarial, prețul apartamentului era de 402,8 mii de lei. Comisia a considerat însă că valoarea reală de piață a fost semnificativ mai mare și a luat în calcul 835,3 mii de lei ca cheltuieli efective ale procurorului. O altă evaluare arăta că un apartament similar ar fi putut costa între 500 și 700 de mii de lei.
Andrei Cebotari, membru al CSP, care a prezentat dosarul în ședință, a propus respingerea raportului comisiei. El a declarat că apartamentul ar fi putut costa mai mult decât suma indicată în contract, dar materialele dosarului nu permit stabilirea exactă a valorii reale. Potrivit lui, în raport lipsesc date despre transferuri, retrageri de numerar, corespondența părților sau declarațiile vânzătorului care ar confirma o diferență nedeclarată.
„Problema nu este dacă apartamentul ar fi putut costa mai mult decât prețul indicat în contract. Întrebarea este dacă există suficiente dovezi pentru a considera că persoana verificată a suportat într-adevăr cheltuieli de 835,3 mii de lei”, a explicat Cebotari.
Al doilea episod vizează împrumutul de 23 de mii de euro. Nu există un contract scris de împrumut și nici un istoric bancar complet care să confirme transmiterea banilor. Cebotari a recunoscut că acest lucru ridică semne de întrebare, dar a arătat că munca tatălui procurorului în străinătate a fost confirmată prin declarații și alte date indirecte, fiind luate în calcul și veniturile familiei, operațiunile de import și vânzare de automobile și depozitele bancare ulterioare.
De asemenea, procurorul și-a vândut apartamentul anterior la circa trei săptămâni după ce a cumpărat unul nou. Potrivit membrului CSP, această succesiune de evenimente permite presupunerea că banii din vânzare au fost folosiți pentru restituirea unui împrumut pe termen scurt. Cebotari a conchis că dovezile nu confirmă existența unui patrimoniu nejustificat care să depășească pragul legal de 234 de mii de lei.
Comisia nu a fost unanimă: doi membri ai ei, Irmantas Mikelionis și Cornel Lebedinschi, au prezentat opinii separate, considerând că dovezile sunt insuficiente pentru o concluzie negativă. Potrivit lui Cebotari, opiniile separate nu determină singure decizia CSP, dar arată că însăși membrii comisiei au evaluat diferit materialele dosarului.
Victor Cazacu este procuror din 2010, iar în februarie 2016 a trecut în procuratura Chișinăului. În decembrie 2019, pe când activa în Procuratura Anticorupție, el a solicitat Serviciului Fiscal de Stat informații despre donațiile primite de Partidul Socialiștilor. În 2020, dosarul privind posibila finanțare a PSRM din străinătate a fost comasat cu o cauză penală privind spălarea banilor în proporții deosebit de mari, în care figura compania Exclusiv Media, fondată de deputatul socialist Corneliu Furculiță.
Primul raport negativ al comisiei în privința lui Victor Cazacu a fost prezentat la 16 ianuarie 2026, iar la 12 februarie CSP l-a respins și a trimis dosarul spre reexaminare. După verificarea repetată, la 14 august, comisia a recomandat din nou că procurorul nu a trecut evaluarea, însă CSP a respins și acel raport.
Amintim că, în ședința din 4 august, Consiliul Superior al Magistraturii a respins rapoartele Comisiei de evaluare privind doi judecători care au picat de două ori verificarea: Veronica Cupcea, de la Judecătoria Orhei, și Ion Bulhac, care a făcut parte din completul de la Curtea de Apel care l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare.