Partidul Liberal Democrat din Moldova iese la atac, în plină criză hidrologică. Formațiunea respinge „ferm” acuzația potrivit căreia președintele PLDM, fostul premier Vlad Filat, ar fi cedat Ucrainei, în 2010, controlul total asupra debitului Nistrului.
Potrivit liderilor liberali, prezentarea unui protocol privind recunoașterea reciprocă a unor categorii de proprietăți drept o renunțare la drepturile Republicii Moldova asupra apelor Nistrului „denaturează obiectul documentului și ignoră istoria negocierilor bilaterale”.
Partidul explică faptul că acordul moldo-ucrainean din 11 august 1994 privind recunoașterea reciprocă a drepturilor și reglementarea raporturilor de proprietate a fost modificat prin Protocolul semnat la 1 februarie 2010. Modificarea a extins recunoașterea reciprocă asupra unor întreprinderi și obiective de pe teritoriul celeilalte părți care se aflau, la 1 decembrie 1990, în subordinea ministerelor unional-republicane. Scopul declarat al documentului era crearea cadrului juridic pentru negocieri pe fiecare obiectiv în parte, nu cedarea controlului asupra debitului Nistrului.
Mai mult, PLDM susține că negocierile au fost inițiate prin Hotărârea Guvernului Tarlev nr. 228 din 29 februarie 2008, iar protocolul a fost parafat, în numele Guvernului, de Igor Dodon, pe atunci ministru al Economiei și Comerțului. „Prin urmare, prezentarea sa drept inițiativa personală a lui Vlad Filat este incorectă”, se arată în declarația formațiunii.
Liberal-democrații invocă și Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina privind protecția și dezvoltarea durabilă a bazinului Nistrului, semnat la Roma, pe 29 noiembrie 2012, de Guvernul condus de Filat. Documentul prevedea cooperarea privind prevenirea poluării, regimul de curgere, biodiversitatea, schimbul de informații și situațiile de urgență. Republica Moldova l-a aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 42 din 15 ianuarie 2013, Ucraina l-a ratificat la 7 iunie 2017, iar acordul a intrat în vigoare la 28 iulie 2017. În 2018 a fost creată Comisia Nistreană moldo-ucraineană.
More Read
Potrivit PLDM, în 2017 negocierile vizau încă demarcarea frontierei, proprietățile, exploatarea complexului hidroenergetic și impactul asupra mediului, iar Republica Moldova insista asupra asigurării fluxului de apă necesar ecosistemului Nistrului și alimentării Chișinăului și a altor localități. Problemele erau negociate „în pachet”, după principiul „nimic nu este convenit până când nu este convenit totul”.
În final, PLDM cere Guvernului să publice dosarul complet al negocierilor: cronologia, mandatele, protocoalele, actele privind proprietățile, deciziile referitoare la frontieră și documentele privind debitele și protecția mediului. Partidul solicită totodată Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării să confrunte acuzațiile cu actele și să ceară redacțiilor care au preluat acuzațiile să verifice documentele.
Cine are dreptate în războiul apei rămâne o întrebare deschisă. Cert este că, potrivit PLDM, răspunsul nu stă în insinuări, ci în documente.
