Evaziunea fiscală pare, în Republica Moldova, o infracțiune aproape fără pedeapsă. O radiografie a sentințelor pronunțate de Judecătoria Chișinău arată o realitate dură: în șase ani, doar un singur dosar în care inculpatul s-a declarat nevinovat s-a finalizat cu o condamnare.
ZdG a analizat zeci de sentințe emise în perioada 2021-2026 în dosare de evaziune fiscală. Din cele 42 de hotărâri pronunțate – dintre care doar 34 sunt publice – în numai trei cazuri s-au dat condamnări. În nu mai puțin de 19 dosare, persoanele au fost scutite de răspundere penală pentru că intervenise termenul de prescripție.
Doar o persoană a fost condamnată deși s-a declarat nevinovată. Într-un alt dosar a fost semnat un acord de recunoaștere a vinovăției, iar o a treia cauză a fost examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, după ce inculpatul și-a recunoscut vinovăția. În urma celor trei dosare, o singură companie a fost trasă la răspundere.
Cum s-a ajuns aici? Până în 2024, statul avea, în principiu, cel mult cinci ani pentru a descoperi, investiga și trage la răspundere persoanele învinuite de evaziunea fiscală a întreprinderilor și cel mult doi ani pentru evaziunea săvârșită de o persoană fizică. Acum, Codul penal prevede liberarea de răspundere penală după 3 ani pentru infracțiunile ușoare, 5 ani pentru cele mai puțin grave și 15 ani pentru cele grave.
Un moment-cheie este anul 2018. Atunci, un grup de deputați ai Partidului Democrat din Moldova a elaborat un proiect de lege care a redus pedeapsa maximă cu închisoarea pentru evaziunea fiscală a companiilor în proporții mari, de la 6 la 5 ani. Legea a intrat în vigoare pe 17 august 2018. Diferența pare minoră, dar a schimbat categoria infracțiunii – din gravă în mai puțin gravă – și, implicit, termenul de prescripție: de la 15 la 5 ani.
„Pentru această categorie, în care infracțiunea este de o complexitate destul de mare, termenul de prescripție a fost de doar 5 ani”, a explicat pentru ZdG Oxana Brighidin, directoarea Programului Anticorupție din cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Experta a indicat drept factori principali „modificările legislative succesive” și perioada de șase ani în care evaziunea fiscală a fost încadrată drept infracțiune mai puțin gravă.
Oxana Brighidin a atras atenția și că statul „nu a avut o politică constantă pe partea de arhitectură instituțională”: din 2002 până în 2013 evaziunea era de competența Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, actualul Centru Național Anticorupție, apoi competența a trecut la Poliție și la procuraturile teritoriale, în 2016 la PCCOCS, în 2021 la Serviciul Fiscal de Stat, iar din 2026 o parte din competențe a revenit la CNA.
Din 2024, sancțiunile pentru evaziunea fiscală a întreprinderilor au fost majorate, iar termenul de prescripție a revenit la 15 ani. Din iunie 2024, prescripția se întrerupe în cazul în care cauza penală ajunge în instanță până la expirarea termenelor: din momentul înregistrării dosarului începe să curgă un nou termen.
Singura condamnare din ultimii șase ani, fără recunoașterea vinovăției, a fost pronunțată în martie 2026 de magistratul Petru Păun, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Dosarul ajunsese în instanță în martie 2021, iar Serghei Timuș era inculpat pentru fapte care ar fi avut loc în 2013-2014, în timp ce era fondator și director al „Fraghelon” SRL, companie din domeniul construcțiilor care a activat din 1998 până în 2015, când a intrat în insolvabilitate.
Instanța a reținut concluziile unui raport de expertiză contabilă din iunie 2018, potrivit căruia compania ar fi diminuat taxa pe valoarea adăugată cu 915 mii de lei, ca urmare a nereflectării în declarațiile de TVA a sumelor aferente livrărilor efectuate. Magistratul i-a aplicat o amendă de 70 de mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții și să exercite activități de administrare a societăților comerciale timp de trei ani.
În mai 2023, Serviciul Fiscal de Stat a înaintat o acțiune civilă prin care a cerut recuperarea unui prejudiciu de 1,6 milioane de lei. Judecătorul a admis acțiunea „în principiu”, urmând ca instanța civilă competentă să se pronunțe asupra cuantumului despăgubirii. În octombrie 2026, cauza este examinată de Curtea de Apel Centru.
Unul dintre avocații lui Serghei Timuș, Constantin Ghira, a declarat pentru ZdG că apărarea a invocat în instanță și prescripția faptelor, dar „s-a axat pe nevinovăție”. „Probabil, a fost o eroare a judecătorului. Am depus apel și am invocat că judecătorul nu s-a expus deloc asupra termenului de prescripție”, a afirmat avocatul.
Rămâne întrebarea cât de repede vor intra în vigoare efectele legii modificate în 2024 și dacă dosarele de evaziune fiscală vor mai fi stinse de prescripție, în timp ce prejudiciile rămân de recuperat.
Sursa: ZDG.md