Președinta Maia Sandu a trasat linia de etapă în reforma administrativ-teritorială, iar declarațiile ei au stârnit imediat întrebări. Potrivit șefei statului, peste 85% dintre primării au pornit deja procesul de unificare voluntară, peste 400 au luat decizii finale, iar alte circa 200 trebuie să finalizeze procedura până la sfârșitul lunii august. Cine a refuzat să se unească nu va scăpa de reformă: localitățile vor fi comasate ulterior prin lege.
Interesul nu l-au stârnit însă cifrele, ci o altă declarație a președintei. Sandu a anunțat că primăriile care au acceptat unificarea vor primi bani dintr-un fond special pentru drumuri, apeducte, iluminat, grădinițe și alte proiecte locale. În schimb, locuitorii a circa 60 de primării care nu au susținut reforma vor fi lipsiți de aceste resurse.
Tocmai aici apare marea întrebare. Nu este vorba de bani de partid și nici de economiile funcționarilor, ci de bugetul public. De ce accesul la finanțare depinde de acordul cu reforma, autoritățile încă nu au explicat public, iar niciun act normativ care ar permite distribuirea banilor bugetari după un asemenea principiu nu a fost arătat până acum.
Nici reforma în sine nu ridică mai puține semne de întrebare. Autoritățile nu au prezentat încă noua hartă a țării, deși susțin că, în locul celor 32 de raioane actuale, vor rămâne mult mai puține — sub zece.
Opoziția și experții insistă că asemenea schimbări grave nu pot fi făcute în grabă. Fără reguli clare, dezbateri deschise și încrederea localnicilor, chiar și cea mai amplă reformă riscă să rămână o sursă de dispute și să fie din nou pusă sub semnul întrebării. Doar că aceste observații, spun criticii, sunt pur și simplu ignorate de autorități.
