PAS a cerut Curții Constituționale să clarifice posibilitatea autodizolvării Parlamentului

5 Min Read

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate Mihai Popșoi, Dan Perciun și Virgiliu Pâslariuc au sesizat, la 31 decembrie, Curtea Constituțională cu privire la interpretarea Constituției, pentru a clarifica posibilitatea dizolvării Parlamentului prin adoptarea de către forul legislativ a unei decizii în acest sens cu majoritatea calificată de două treimi din deputați.

Potrivit sesizării, deputații au cerut instanței să explice modul în care Parlamentul poate decide autodizolvarea și, astfel, să provoace alegeri parlamentare anticipate.

Parlamentarii susțin că încearcă să găsească cea mai rapidă cale pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate, pentru a evita riscurile economice și sociale posibile în condițiile menținerii crizei actuale.

„În sesizare cerem interpretarea Constituției pentru a găsi posibilitatea dizolvării Parlamentului prin adoptarea de către forul legislativ a unei hotărâri în acest sens cu majoritatea de două treimi din voturile deputaților. În primul rând, autodizolvarea Parlamentului nu este interzisă de Constituție. Întrucât Parlamentul poate adopta orice acte legislative, cu excepția celor interzise de Constituție, posibilitatea autodizolvării pare firească. În plus, dacă majoritatea de două treimi poate modifica Constituția, de ce aceeași majoritate calificată nu ar putea decide dizolvarea Parlamentului?”, a declarat deputatul Popșoi.

Acesta amintește că, în 1997, când Curtea Constituțională a fost solicitată să răspundă la o întrebare similară, instanța a menționat că deputații pot dizolva Parlamentul doar dacă parlamentarii demisionează, iar deputații supleanți refuză mandatele, iar numărul celor rămași devine mai mic de 51.

„Doar că această modalitate, menționată atunci de instanță, nu poate fi aplicată în practică, deoarece, pe de o parte, actualul for legislativ a fost ales în sistem mixt, iar, pe de altă parte, legea în vigoare prevede că, chiar dacă toți parlamentarii demisionează, iar deputații supleanți depun cereri de refuz, mandatele lor vor fi transmise formațiunilor politice care rămân în Parlament”, a adăugat parlamentarul.

Popșoi afirmă că, în general, filosofia Constituției prevede că Parlamentul este dizolvat atunci când, pe o anumită perioadă, nu există o majoritate parlamentară stabilă de guvernare, iar acest lucru se întâmplă fie pentru a implementa legi, fie pentru a numi Guvernul.

„Dacă două treimi dintre deputați spun că își doresc alegeri anticipate, atunci este clar că o majoritate parlamentară nu poate fi formată. Atunci de ce să pierdem timp prețios în incertitudine și să încercăm să obținem circumstanțe formale pentru dizolvare? De ce să prelungim haosul și instabilitatea cu câteva luni, dacă Parlamentul poate fi dizolvat imediat prin votul a 2/3 dintre deputați? Dreptul Parlamentului la autodizolvare este specific pentru zeci de state democratice din lume. În cazul în care se va vota autodizolvarea, cetățenii vor putea vedea clar cine dorește să curețe cât mai curând Parlamentul de hoți și cine a dat mâna cu hoții, încercând să câștige timp în această perioadă dificilă pentru țară”, a mai spus parlamentarul.

Deputații invocă șase argumente principale: 1) Dizolvarea Parlamentului prin hotărâre a Parlamentului nu este interzisă de Constituție. 2) Majoritatea calificată de două treimi reprezintă o garanție a consensului larg. 3) În 1997, Curtea Constituțională a precizat că dizolvarea de către deputați este posibilă dacă parlamentarii demisionează și rămân mai puțin de 51 de deputați; în prezent, această modalitate nu este aplicabilă în practică din cauza sistemului mixt și a regulilor de transmitere a mandatelor. 4) „Filosofia” Constituției: dizolvarea are loc atunci când nu există o majoritate stabilă. 5) Autodizolvarea a mai avut loc în istoria Moldovei (Hotărârea Parlamentului nr. 1608/1993), deși nu era prevăzută expres de Constituția din 15 aprilie 1978. 6) Dreptul la autodizolvare este specific pentru zeci de state democratice din lume.

În cadrul negocierilor cu președinta Maia Sandu, de luni, toate fracțiunile parlamentare au fost de acord cu ideea organizării alegerilor parlamentare anticipate.

Sursă
Distribuie acest articol