Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia traversează, din toamna anului 2025, una dintre cele mai îndelungate și complexe crize instituționale din istoria sa. Aceasta se manifestă ca o dispută tehnico-juridică privind organizarea alegerilor ordinare pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), al cărei mandat a expirat la 12 noiembrie 2025, relevă un raport al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, citat de Ziarul de Gardă.
Potrivit analizei, criza s-a format în urma unor „tensiuni amplificate de factori politici interni și, parțial, de influențe exterioare”, desfășurându-se în trei etape. Prima a început în 2023, când APG a schimbat legea electorală și a desființat Comisia Electorală din Găgăuzia, transformând un organ permanent într-unul temporar, activ doar în timpul alegerilor — o schimbare care contrazicea normele naționale. A doua fază, de la sfârșitul lui 2025, a adus un nou conflict: cum se numește organul electoral din regiune — APG a folosit denumirea „Comisie Electorală Centrală”, iar autoritățile centrale au insistat pe „Consiliu Electoral Central”. A treia etapă a început în martie 2026, când APG a stabilit data alegerilor pentru 21 iunie 2026 și a creat un organ electoral, deși temeiul juridic rămâne contestat, iar Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională.
În cadrul unei dezbateri publice pe tema crizei, deputata PAS Larisa Voloh a declarat că se așteaptă la organizarea unor ședințe cu „colegii din Găgăuzia” pentru a „discuta și negocia”, menționând că dialogurile de până acum „au fost mai mult bazate pe un șantaj politic”. La rândul său, deputatul PAS Igor Chiriac a afirmat că există „o legătură puternică cu grupurile lui Ilan Șor”, iar decizia Curții Constituționale privind atribuțiile APG este așteptată.
Pavel Postică, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, a precizat că APG „nu este în drept să aprobe acte normative pentru domeniul electoral”, o altă problemă fiind lipsa unei comisii electorale permanente în regiune. Reprezentantul Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a invocat, la rândul său, că prelungirea crizei este legată de influența structurilor asociate Partidului Șor, declarat neconstituțional la 19 iunie 2023, asupra administrației regionale.
Potrivit ADEPT, probabilitatea ca alegerile să nu aibă loc la termenul anunțat este „mai ridicată decât probabilitatea contrară”, iar expertul Igor Boțan estimează că scrutinul ar putea avea loc abia în toamna anului curent. Pentru depășirea crizei, CEC a propus trei soluții: ca APG să rezolve singură problema, aliniind legislația locală la cea națională; ca CEC să intervină direct, impunând reguli printr-o decizie oficială; și o a treia variantă, de compromis, prin modificarea legislației electorale în Parlament.
