Un locuitor din Bălți a încercat să obțină, pe cale judiciară, dreptul de proprietate asupra casei în care familia sa a trăit zeci de ani. Magistrații Judecătoriei Bălți i-au respins însă cererea, la 21 mai 2026.
Povestea a început în 1974, când bunicii bărbatului, care nu aveau locuință, au ocupat un teren în cartierul Teioasa din Bălți. Mai întâi au ridicat două construcții provizorii, iar în 1980 – casa de locuit. În 1976, bunicii s-au înregistrat la acea adresă, iar în actele de atunci imobilul figura deja ca ridicat fără autorizație.
După moartea tatălui, bărbatul a rămas unicul moștenitor și a cerut instanței să-i fie recunoscut dreptul de proprietate prin uzucapiune. Mecanismul permite, în anumite condiții, oficializarea dreptului asupra unui imobil stăpânit ca proprietar timp de cel puțin 10 ani – stăpânire continuă, reală, deschisă, exercitată în calitate de proprietar, nu de simplu locatar sau membru al familiei.
În sală au fost audiați și martori. Un vecin a spus că îl știe pe reclamant din copilărie și că acesta a locuit o perioadă în casă, până la divorțul părinților. O altă martoră a confirmat că imobilul a fost construit de bunici și că, din câte știe ea, nimeni nu a încercat să scoată familia din casă sau să revendice locuința.
Primăria Bălți s-a opus cererii: casa a fost construită fără acte de autorizare, iar uzucapiunea nu poate fi folosită pentru a legaliza o construcție ridicată cu încălcarea normelor urbanistice. Mai mult, terenul se află într-o zonă cu alunecări de teren, unde construcțiile sunt puternic restricționate, iar oficializarea dreptului de proprietate ar putea intra în conflict cu cerințele de siguranță.
More Read
De ce au spus judecătorii nu? Pentru că simpla locuire alături de părinți nu este suficientă, au explicat magistrații. Reclamantul trebuia să demonstreze că el însuși a stăpânit imobilul efectiv, neîntrerupt, timp de 10 ani, ca un adevărat proprietar. Martorul audiat nu a precizat perioada exactă, iar celelalte acte nu au confirmat o stăpânire personală și continuă.
Nici certificatul de moștenitor nu a salvat situația: el atestă doar că bărbatul este moștenitorul tatălui său, nu și că tatăl a fost proprietarul casei. Iar dacă dreptul de proprietate nu i-a aparținut tatălui, el nu putea trece automat fiului prin moștenire.
Concluzia instanței: condițiile uzucapiunii nu au fost dovedite, iar cererea a fost respinsă. Casa în care familia a trăit zeci de ani rămâne, din punct de vedere legal, o construcție fără acte.
