La 19 februarie 2026, președinta Maia Sandu a emis decretul de revocare a grațierii lui Nicolae Șepeli, după ce autoritățile au informat Președinția că acesta ar face parte dintr-un grup criminal organizat suspectat de pregătirea asasinării unor persoane din Ucraina. Președinția a anunțat simultan verificări privind modul în care a fost examinată grațierea, colectate informațiile și monitorizată perioada de probațiune.
Povestea începe în Rusia: la 9 noiembrie 2017, Judecătoria orașului Starîi Oskol l-a condamnat pe Nicolae Șepeli la 11 ani de închisoare pentru tentativă de trafic de droguri în proporții deosebit de mari. La 7 noiembrie 2018, Ministerul Justiției al R. Moldova a inițiat transferul condamnatului pentru continuarea pedepsei în țară, iar în februarie 2019 Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis transferul, menținând pedeapsa de 11 ani în penitenciar de tip închis.
În martie 2021, Procuratura Generală, condusă atunci de Alexandr Stoianoglo, a solicitat examinarea grațierii pentru șase cetățeni moldoveni condamnați în Federația Rusă, toți prezentați ca victime ale traficului de ființe umane. Comisia pentru problemele grațierii a examinat cazul în ședințele din 27 decembrie 2021 și 3 martie 2022 și a propus spre grațiere un singur nume — Nicolae Șepeli, considerat profilul cel mai favorabil: fără antecedente penale, cu comportament adecvat în detenție și cu loc de trai stabil. Președintele Comisiei, Ion Guzun, s-a abținut de la vot, iar vicepreședinta Ana Racu a votat împotrivă.
La 11 aprilie 2022, Maia Sandu a semnat Decretul nr. 418-IX de grațiere a lui Nicolae Șepeli, cu perioadă de probațiune. După eliberare, potrivit investigației ZdG, Șepeli a fost angajat în mediul privat, la companii de call-center și marketing, iar un număr de telefon asociat cu el a avut peste 20 de conexiuni cu banca rusă PSB, prin intermediul căreia se transferau bani către oamenii din rețea.
În decembrie 2025, Șepeli a fost sancționat contravențional pentru „corupere electorală pasivă”, cu o amendă de 25 de mii de lei. Totodată, în cercul său de relații apropiate apar persoane descrise de autorități drept simpatizanți sau donatori ai formațiunilor politice asociate lui Ilan Șor, unele dintre ele cu condamnări penale sau vizate în dosare penale în Federația Rusă.
More Read
Revocarea grațierii este problematică din punct de vedere juridic, consideră juristul Vadim Vieru, consultat de Ziarul de Gardă: „Este problematic. Codul Administrativ nu prevede temei de revocare-retragere a actului administrativ”. Avocatul lui Șepeli, Denis Grecu, a calificat decizia drept neconstituțională și „mai mult un gest politic decât juridic”, anunțând contestarea în termen de 30 de zile.
La rândul său, Sergiu Russu, adjunct al procurorului general, a declarat pentru ZdG că Procuratura nu a cerut grațierea, ci doar a redirecționat cererile venite de la condamnat și familia sa. Potrivit lui Russu, în total 22 de tineri din R. Moldova își executau pedepsele în Rusia în dosare legate de această schemă, iar șapte dintre ei sunt recunoscuți oficial drept părți vătămate în dosarul moldovenesc.
