Președinta Maia Sandu a anunțat, în sfârșit, numele noului candidat la funcția de prim-ministru, la aproape o lună după decizia Curții Constituționale. Propunerea șefei statului este apropiatul său colaborator, Igor Grosu, președintele fracțiunii parlamentare a PAS.
Decizia a luat prin surprindere chiar și deputații PAS, care în momentul anunțului nu știau dacă Grosu este candidatul pentru care trebuie votat sau un „candidat al alegerilor anticipate”. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat la televiziune că probabilitatea ca Igor Grosu să fie susținut de fracțiunea socialistă „tinde spre zero”, fără a exclude posibilitatea ca majoritatea parlamentară să propună un alt candidat la funcția de prim-ministru. Asta ar însemna că disputa dintre președinție și legislativ ar urma să fie soluționată din nou de Curtea Constituțională.
Pe 23 februarie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul președintei Maia Sandu privind reînaintarea candidaturii Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru, după ce aceasta fusese respinsă anterior de Parlament. CC a reamintit că președinta este obligată să numească un candidat propus de majoritatea parlamentară formată și a stabilit că șefa statului trebuie să reia consultările cu toate fracțiunile parlamentare.
Atunci, Maia Sandu a declarat că nu intenționează să inițieze noi consultări și așteaptă data de 23 martie, când se împlinesc trei luni de la demisia guvernului condus de Ion Chicu — un termen care, în opinia sa, ar putea permite dizolvarea Parlamentului. „Urmând linia deciziilor Curții Constituționale adoptate anterior, conform cărora după expirarea a trei luni de la demisia guvernului, dacă nu există un alt guvern, Parlamentul poate fi dizolvat fără două încercări eșuate de numire a candidatului la funcția de prim-ministru în legislativ”, a declarat Maia Sandu în emisiunea de la Pro-TV, pe 26 februarie.
În apropierea „zilei X”, însă, șefa statului și-a schimbat brusc poziția — fie din cauza situației epidemiologice (alegerile anticipate ar fi costat 114 milioane de lei, potrivit calculelor Comisiei Electorale Centrale), fie pentru că în anturajul președintei s-a ținut cont de opiniile experților în drept constituțional. Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, afirma încă din ianuarie, pentru Unimedia, că dizolvarea Parlamentului este o sancțiune aplicată legislativului pentru neîndeplinirea atribuțiilor sale, iar dacă mecanismul de formare a guvernului nu a funcționat din vina președintei, nu se poate vorbi despre sancțiuni la adresa Parlamentului.
More Read
Marți, 16 martie, Maia Sandu a chemat, în mod neașteptat, fracțiunile parlamentare la consultări privind numirea noului guvern, așa cum ceruse Curtea Constituțională. Pozițiile au fost următoarele: partidul „Șor” și platforma Pentru Moldova — guvern condus de Mariana Durleșteanu; Platforma DA — guvern condus de Andrei Năstase; PDM — un guvern funcțional care să conducă „cu mână fermă”; PAS — alegeri anticipate în vara anului 2021; PSRM — alegeri anticipate în toamnă, cu condiția vaccinării a cel puțin 400 de mii de persoane, insistând totodată pe numirea Marianei Durleșteanu; Pro Moldova — „gestionare anticriză” și alegeri anticipate doar după depășirea crizei pandemice și economice.
În plină desfășurare a consultărilor, candidata majorității parlamentare, Mariana Durleșteanu, și-a anunțat retragerea. „Nu sunt păpușa nimănui, așa cum încearcă să insinueze unii reprezentanți ai clasei politice. Nu pot permite ca numele și reputația mea să fie folosite pentru reglarea de conturi între clanurile politice”, a scris Durleșteanu pe pagina sa de socializare. Despre motivele deciziei există versiuni diferite: una susține că i s-ar fi „sugerat din România sau de aiurea” (Durleșteanu ocupă o funcție-cheie în conducerea companiei petroliere românești Rompetrol) să nu se implice în „jocurile moldovenești”, iar alta invocă presiuni din partea partenerilor occidentali.
Retragerea Marianei Durleșteanu i-a permis Maiei Sandu să-și propună propriul candidat. „Având în vedere că majoritatea parlamentară formalizată nu are candidat, îl propun pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru. El urmează să pregătească programul și componența guvernului și să le prezinte Parlamentului”, a declarat președinta marți seară, la întâlnirea cu presa, ignorând întrebarea unui jurnalist despre Andrei Năstase.
More Read
Cine este Igor Grosu? Noul candidat la funcția de premier a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, dar nu a activat practic în profesie. În 1997–2001 a lucrat la Centrul Național de Asistență pentru ONG-uri „Contact”, finanțat de parteneri străini, și a fost secretar al Consiliului Național al Tineretului. În 2003–2004 a fost manager de proiect al Băncii Mondiale la Ministerul Economiei, în 2004–2008 — șef al secretariatului consiliului de participare (proiect PNUD), iar în 2009–2012 — expert la Cancelaria de Stat. Punctul de cotitură a fost numirea sa, în august 2012, în funcția de viceministru al educației, pe vremea când ministerul era condus de Maia Sandu. De atunci, Grosu este considerat unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai actualei președinte.
În decembrie 2015, când Sandu a anunțat lansarea „mișcării pentru crearea unui nou partid politic”, Grosu a devenit unul dintre părinții-fondatori ai PAS. Potrivit Rise Moldova, adresa juridică a partidului era apartamentul de pe strada Calea Eșilor care aparținea secretarului general al formațiunii, Igor Grosu, iar în primul raport financiar al PAS pe primul semestru al anului 2016 figurau doar doi finanțatori — lidera Maia Sandu și Grosu, care a donat de cinci ori. La alegerile parlamentare din 2019 a candidat în circumscripția uninominală nr. 20 (Strășeni), unde a fost devansat cu aproape 15% de premierul de atunci Pavel Filip (45,36%), însă a devenit deputat pe lista blocului ACUM, preluând conducerea fracțiunii PAS și, ulterior, funcția de președinte interimar al partidului.
Grosu este cunoscut ca un parlamentar agresiv. În timpul alegerilor prezidențiale din 2020, împreună cu combatanți, a blocat drumul spre Varnița și a verificat transportul care trecea, împiedicând accesul alegătorilor din stânga Nistrului la secțiile de votare. „Nu voi permite ca separatiștii să decidă soarta Moldovei pentru următorii 4 ani”, declara el atunci. La începutul lui decembrie 2020, în timpul unui protest la Parlament, pe fondul discuțiilor despre subordonarea SIS, a amenințat că va lua cu asalt clădirea legislativului. Tot cu numele lui este legat scandalul cu bătaia și actul de vandalism din sala de ședințe: pentru a împiedica vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, să continue votul, deputații PAS și ai Platformei DA au blocat tribuna, iar Igor Grosu a vărsat apă pe masa prezidiului și a deteriorat echipamentul de birou. Prejudiciul a fost estimat la 60 de mii de lei.
Până pe 30 martie, noul candidat trebuie să prezinte Parlamentului echipa guvernamentală și programul de activitate — dacă majoritatea parlamentară nu va nominaliza propriul candidat și nu va contesta la Curtea Constituțională legalitatea decretului privind desemnarea lui Igor Grosu, sau dacă legislativul nu va intra în carantină, după ce mai mulți parlamentari au primit rezultate pozitive la testele pentru COVID-19.
Reacțiile nu au întârziat. Deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari: „Dacă data trecută și Maia Sandu, și guvernul Gavrilița au dat de înțeles că nu vor să se voteze pentru ei, și atunci am putut lua niște decizii, astăzi nu este absolut nimic clar. Va vota PAS pentru acest cabinet? Îi trebuie Maiei Sandu acest guvern sau nu? Nimic nu este clar, totul a devenit și mai încurcat”. Igor Dodon a declarat că PSRM nu va susține candidatura lui Igor Grosu, deoarece decretul privind numirea sa este „nelegal”, iar președintele PDM, Pavel Filip, este convins că Maia Sandu și Igor Dodon au convenit asupra organizării alegerilor anticipate, iar combinația actuală este rezultatul acestei înțelegeri.
Analiștii politici consideră că guvernul Grosu are toate șansele să fie aprobat de Parlament — nu din cauza profesionalismului candidatului (în acest plan, Natalia Gavrilița era net preferabilă), ci pentru că situația pandemică nu favorizează alegerile anticipate. „Faptul că Maia Sandu l-a propus premier pe Igor Grosu, și nu din nou pe Natalia Gavrilița, denotă deja un anumit progres. Nu exclud că el a fost propus cu o anumită înțelegere cu socialiștii, iar Mariana Durleșteanu nu întâmplător și-a anunțat retragerea. Ținând cont de situație, cred că Parlamentul poate examina mai serios această candidatură și poate vota”, consideră analistul politic Corneliu Ciurea. Politologul Vitalie Andrievski este de părere că socialiștii și deputații partidului „Șor” ar putea vota pentru guvernul Grosu doar în caz extrem, nu înainte de a pune în scenă combinația cu un candidat alternativ.
More Read
În rețelele de socializare se discută că, dacă decretul Maiei Sandu nu va fi contestat cu succes la Curtea Constituțională, „pe baricade” ar putea fi trimiși deputații lui Ilan Șor: 37 de parlamentari PAS, Platforma DA și PDM, plus 14 deputați din grupul Pentru Moldova, ar totaliza exact 51 de voturi necesare pentru aprobarea guvernului Grosu și fără socialiști — ceea ce, ulterior, i-ar permite PSRM să critice noul cabinet fără rețineri. Însă pandemia de COVID-19 a intervenit deja în aceste calcule.
Articolul a fost publicat inițial de newsmd.md, autoare Xenia Florea.
