DEPUTAȚII VOR AVEA SALARII DE PÂNĂ LA 45 DE MII DE LEI, DAR STATUL NU ȘTIE ÎNCĂ LA CE INDEMNIZAȚII RENUNȚĂ. Unde vor fi găsite cele cinci miliarde pentru reformă

5 Min Read

Salariile deputaților ar urma să ajungă la aproximativ 45 de mii de lei pe lună, în cadrul reformei salarizării în sectorul public. Vestea bună se oprește însă aici: majorarea vine la pachet cu renunțarea la o parte dintre indemnizații, iar Ministerul Finanțelor încă nu știe exact care dintre ele vor fi eliminate.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat că reforma prevede ca 70 la sută din remunerația angajaților din sectorul public să fie constituită din salariul fix. În cazul deputaților, o parte dintre plățile actuale — inclusiv cele pentru transport și pentru asistenții personali — ar urma să fie incluse în salariul de bază.

„Reforma salarizării își propune ca salariul în sectorul public să aibă 70% partea fixă. Respectiv, și în cazul deputaților, se propune renunțarea la unele indemnizații pe care le au, iar acestea să fie incluse în partea fixă a salariului”, a declarat Belous.

Întrebată dacă salariul de 45 de mii de lei va fi suplimentat în continuare cu indemnizații, ministra a spus că acestea urmează să fie revizuite, dar nu a putut preciza care vor fi eliminate. Ea a explicat că plățile nu pot fi modificate acum prin legi, deoarece sunt stabilite prin hotărâri de Parlament.

Potrivit ministrei, suma pe care deputații o vor primi efectiv în mână va fi mai mică decât cei 45 de mii de lei, cu aproximativ 21 la sută.

Reforma vizează aproximativ 170 de mii de angajați din sectorul public, însă majorările nu vor fi uniforme. Circa 50 de mii de persoane vor beneficia de creșteri salariale, în special angajați din educație, sănătate, poliție și administrația publică locală. Pentru unele categorii, majorările vor ajunge la 30 la sută, iar în anumite cazuri chiar la 37 la sută.

„În medie, la un salariu de 6.300 de lei sunt funcții care vor primi cu 2.300, 2.500, 2.700 de lei mai mult lunar”, a precizat ministra.

Cea mai mare parte a banilor merge către educație: 57 la sută din tot costul reformei, adică aproape trei miliarde de lei, ajunge către două categorii — educație și persoanele de servire tehnică, precum bucătarii, paznicii și îngrijitorii din instituții. În total, pentru implementarea reformei sunt necesare aproximativ cinci miliarde de lei.

Banii ar urma să vină inclusiv din măsurile de politică fiscală aprobate. „Acești bani planificăm să îi încasăm datorită măsurilor de politică fiscală care au fost aprobate”, a spus Belous, precizând că politica fiscală nu înseamnă doar majorări de impozite, ci și măsuri de susținere a mediului de afaceri și a cetățenilor — printre care extinderea facilității fiscale pentru companii și majorarea scutirii personale.

Ministra a recunoscut însă că, în pofida majorărilor, unii dintre angajații vizați vor continua să aibă salarii mai mici de 10 mii de lei.

În cadrul aceleiași emisiuni, Victoria Belous a vorbit și despre deficitul bugetar. Deși în bugetul pentru acest an a fost planificat un deficit de aproximativ șase la sută din Produsul Intern Brut, ministra estimează că la finalul anului acesta ar putea fi mai mic de cinci la sută.

„La moment avem un nivel de deficit sub 3% în nivelul de executare, dar mai avem încă două luni de efectuat plăți din buget. Respectiv, după calculele noastre, deficitul final va fi sub 5%”, a declarat ministra.

Pentru acoperirea deficitului, statul recurge la împrumuturi interne și externe: aproximativ 60 la sută din necesarul de finanțare ar urma să fie acoperit din surse externe, iar mai puțin de 40 la sută din împrumuturi de pe piața internă. Datoria publică totală este estimată la aproximativ 162 de miliarde de lei la sfârșitul anului, echivalentul a circa 38 la sută din PIB.

Costul datoriei a crescut însă dramatic. „În 2020, de exemplu, plăteam sub două miliarde pe an dobânzi la aceste datorii ale statului, iar acum achităm peste șase miliarde de lei anual”, a avertizat ministra. Potrivit ei, Republica Moldova respectă în prezent parametrii de siguranță privind datoria publică: aceasta trebuie să fie sub 45 la sută din PIB, iar costul deservirii ei să nu depășească 10 la sută din veniturile bugetului de stat.

Sursă
Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *