Republica Moldova a făcut un pas important pe terenul securității: la Bruxelles a fost semnat un acord administrativ cu NATO privind protecția informațiilor clasificate. Anunțul a fost făcut pe 19 noiembrie de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), instituția care a și negociat documentul din partea Chișinăului.
Semnăturile au fost puse de directorul SIS, Alexandru Musteață, și de directorul Oficiului de Securitate al NATO, Galen J. Neis. Potrivit instituției, documentul stabilește reguli comune pentru schimbul, transmiterea, păstrarea și protejarea informațiilor secrete dintre cele două părți.
Acordul nu se limitează la o simplă declarație de intenție. El fixează standarde comune de acces la informațiile clasificate, proceduri pentru transferul acestora și obligații clare pentru autoritățile responsabile. Totodată, documentul prevede mecanisme de investigare a incidentelor legate de securitatea informațiilor, adică exact acele situații în care un document secret ajunge acolo unde nu ar trebui să ajungă.
„Acordul contribuie la consolidarea rezilienței instituțiilor statului și la creșterea nivelului de protecție a informațiilor secrete”, au transmis reprezentanții SIS.
În viziunea instituției, documentul are și o miză strategică: el ajută la implementarea Programului Individual de Parteneriat Moldova – NATO pentru anii 2025–2028 și creează baza juridică pentru schimbul de informații clasificate între Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică.
SIS a precizat că acordul asigură punerea în aplicare a documentului de securitate dintre Guvernul Republicii Moldova și NATO, semnat la Bruxelles pe 28 octombrie 1994, și că stabilește mecanisme și proceduri comune de protecție a informațiilor clasificate. Cu alte cuvinte, după trei decenii de parteneriat, Chișinăul și Alianța închid un cerc formal care lipsea.
Relația dintre Republica Moldova și NATO nu este una nouă. Țara noastră cooperează cu Alianța din 1994, anul în care a aderat la programul „Parteneriat pentru Pace”. Potrivit SIS, această cooperare se desfășoară în conformitate cu statutul constituțional de neutralitate al Republicii Moldova.
Practic, documentul semnat la Bruxelles nu este despre trupe, baze militare sau aderare. Este despre hârtii care nu trebuie să circule liber: rapoarte, evaluări, date operative, note informative. Iar în condițiile în care instituțiile statului lucrează tot mai des cu parteneri externi, regulile de protecție a acestor documente devin o condiție de bază, nu un lux birocratic.
Miza este cu atât mai mare cu cât Republica Moldova a fost în ultimii ani în centrul unor episoade sensibile legate de scurgeri de informații, de ingerințe externe și de incidente de securitate în spațiul aerian. Într-un astfel de context, un cadru clar privind cine are acces la un document secret și cine răspunde atunci când acesta este compromis contează mai mult decât formulările diplomatice.
Acordul administrativ semnat de Alexandru Musteață și Galen J. Neis este, prin natura sa, un document tehnic. Însă tocmai astfel de documente fac diferența între o cooperare declarativă și una funcțională. El deschide calea pentru ca schimbul de informații clasificate să se facă pe baza unor proceduri acceptate de ambele părți, cu responsabilități stabilite și cu mecanisme de reacție atunci când ceva merge prost.
Un alt element important este legat de Programul Individual de Parteneriat, documentul de referință care stabilește prioritățile de cooperare dintre Republica Moldova și NATO pentru perioada 2025–2028. Fără o bază juridică solidă pentru protecția informațiilor, o parte consistentă din acest program rămâne literă moartă, pentru că multe dintre activitățile prevăzute presupun schimb de date sensibile.
Deocamdată, SIS a comunicat doar elementele generale ale acordului, fără a detalia procedurile tehnice sau instituțiile care vor fi implicate direct în aplicarea lui. Rămâne de văzut cum va funcționa documentul în practică, în condițiile în care autoritățile responsabile vor trebui să aplice standarde comune de acces, de transmitere și de protecție a informațiilor clasificate.
Cert este că semnarea acordului la Bruxelles marchează o etapă nouă în relația dintre Chișinău și Alianța Nord-Atlantică: una în care cooperarea trece de la declarații și vizite oficiale la reguli scrise, cu obligații concrete pentru fiecare parte.
Sursa: NewsMaker, 19 noiembrie 2026.