Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a început, pe 20 noiembrie, să răspundă cetățenilor care vor să afle dacă persoane străine le-au accesat datele personale după atacul cibernetic din octombrie asupra serviciilor digitale de stat. Instituția a anunțat că a primit peste o mie de solicitări și le transmite treptat răspunsurile.
Potrivit agenției, răspunsurile ajung la cetățenii care au depus cereri prin platforma edemocratie.gov.md, prin e-mail sau direct la oficiul instituției. Informația este expediată pe adresa indicată de solicitant, după verificarea identității acestuia, pentru a proteja confidențialitatea datelor personale. În răspunsuri se indică dacă specialiștii au depistat un acces neautorizat la datele personale ale solicitantului, ce informații au fost folosite pentru verificare și ce categorii de date ar fi putut ajunge la persoane străine.
Paralel, AGE lucrează la o funcție nouă în aplicația EVO și în contul personal de pe portalul evo.gov.md, prin care fiecare cetățean va putea afla dacă străinii i-au accesat datele și ce categorii de informații au fost vizate. Lansarea este planificată pentru 27 noiembrie. „Cetățenii ale căror date au fost compromise vor primi notificări în contul personal de pe portalul EVO și în aplicația EVO”, a comunicat instituția. Utilizatorii cu semnătură electronică se vor putea autentifica și vor citi notificările în mediul securizat EVO.
Agenția subliniază că accesul neautorizat la datele personale nu înseamnă că acestea au fost modificate sau deteriorate. Verificările efectuate până acum nu au depistat schimbări ale datelor cetățenilor în registrele de stat examinate ca urmare a atacului cibernetic. Cu alte cuvinte, faptul că un hacker a consultat o informație nu înseamnă că a și schimbat-o în baza de date.
În același timp, instituția le îndeamnă pe oameni să fie atenți la apelurile și mesajele neașteptate și să nu comunice nimănui parole, coduri de confirmare sau datele de protecție ale cardurilor bancare. Cetățenii sunt sfătuiți să nu confirme autentificări în conturi și nici operațiuni cu semnătură electronică pe care nu le-au inițiat ei înșiși. Specialiștii recomandă verificarea regulată a operațiunilor bancare, folosirea unor parole diferite pentru conturile importante și adresarea la poliție sau la bancă atunci când apare suspiciunea unei fraude.
Contextul este unul grav. Atacul cibernetic asupra serviciilor publice digitale s-a produs între 19 și 23 octombrie 2026, iar autoritățile au vorbit despre circa 6 milioane de solicitări anormale venite de la peste 600 de adrese IP, cu trafic rău intenționat mascat în activitatea unor utilizatori obișnuiți. Vârful a fost atins pe 20 octombrie, când într-o singură zi au fost înregistrate aproximativ un milion de cereri, de 30 de ori mai mult decât media zilnică.
Pentru a opri scurgerea de date, pe 23 octombrie AGE a deconectat preventiv 82 de servicii publice și peste 30 de sisteme informaționale, iar până pe 24 octombrie atacul a fost blocat complet. Potrivit autorităților, breșa din sistem a fost semnalată prima dată de un cetățean obișnuit, nu de instituțiile specializate. Inițial, agenția a anunțat o posibilă compromitere a datelor pentru 750 de mii de numere de identificare (IDNP), însă pe 6 noiembrie, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, președinta Maia Sandu a precizat că numărul real al persoanelor afectate este de circa 450 de mii, pentru că datele acelorași oameni au fost solicitate repetat pe mai multe platforme.
Scandalul a produs și primele demisii. Directoarea AGE, Nicoleta Colomeci, și-a dat demisia, iar în funcția de director interimar a fost numit Artiom Cocea. În plus, Comisia Electorală Centrală a renunțat, înaintea alegerilor locale din 1 noiembrie, la proiectul-pilot de utilizare a actelor de identitate digitale prin aplicația EVO.
Ce urmează. Pe 12 noiembrie, Guvernul a aprobat un proiect de lege al Ministerului Justiției care înăsprește răspunderea penală pentru atacurile cibernetice asupra sistemelor informaționale ale infrastructurii critice, inclusiv în domeniile energiei, sănătății, transporturilor și sectorului bancar. Ancheta penală se desfășoară pe articolul 259 din Codul penal, acces ilegal la informație computerizată, care prevede o amendă de la 42,5 mii la 67,5 mii de lei sau până la trei ani de închisoare. În Parlament s-a anunțat că urmărirea penală verifică și utilizarea inteligenței artificiale, dar și o posibilă urmă a unor servicii speciale străine, iar autoritățile au promis revizuirea protocoalelor de reacție la incidentele cibernetice.
Pentru cetățenii care încă așteaptă un răspuns, agenția precizează că cererile sunt procesate în ordinea depunerii și că fiecare solicitant primește informația doar pe canalul indicat în cerere, după verificarea identității. Rămâne întrebarea cât de repede va funcționa noua funcție din EVO și dacă ea va acoperi toate persoanele ale căror date au fost accesate în cele patru zile de atac.
Sursa: NewsMaker, 20 noiembrie 2026 — newsmaker.md