Pe 15 noiembrie, locuitorii Găgăuziei își aleg bașcanul și noua componență a Adunării Populare. Doar că lupta pentru fotoliul de guvernator al autonomiei se dă pe un teren schimbat: prin hotărârea din 9 iulie 2026, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care îi permiteau bașcanului să influențeze numirea șefilor poliției, ai carabinierilor și ai SIS-ului din regiune.
Bașcanul rămâne cea mai înaltă funcție din autonomie. I se subordonează toate autoritățile administrației publice din Găgăuzia, garantează respectarea legii fundamentale a autonomiei, a drepturilor și libertăților omului, iar după alegere este confirmat membru din oficiu al Guvernului Republicii Moldova printr-un decret al președintelui.
Puterea executivă este în mâinile lui: bașcanul conduce Comitetul Executiv – guvernul autonomiei, responsabil de economie, buget, educație, sănătate, domeniul social și mediu. Componența Comitetului este propusă de el și aprobată de Adunarea Populară, iar în 15 zile trebuie să le prezinte deputaților programul de activitate.
Are și pârghii dure. Poate pune veto pe legile locale – pentru a-l depăși, deputații au nevoie de votul a două treimi. Poate dizolva anticipat Adunarea Populară, dar numai în două situații: dacă deputații nu reușesc să aprobe componența Comitetului Executiv în 45 de zile și au respins de cel puțin două ori propunerea sa, sau dacă blochează timp de două luni proiectul bugetului Găgăuziei. Există însă și limite: nu poate dizolva legislativul în primul an de la alegerea deputaților și nici în ultimele șase luni ale propriului mandat, iar înainte de a face acest pas trebuie să consulte fracțiunile și Prezidiul.
Ce a pierdut, însă, contează la fel de mult. Până de curând, șeful Direcției afacerilor interne din Găgăuzia era numit de ministrul afacerilor interne, la propunerea bașcanului, cu acordul Adunării Populare. Tot la propunerea bașcanului, ministrul numea comandantul unității de carabinieri, iar șeful Direcției teritoriale a Serviciului de Informații și Securitate era numit de directorul SIS, după aprobarea candidaturii de către Adunarea Populară. Șeful poliției municipale era numit direct de bașcan, la propunerea șefului Direcției afacerilor interne.
Pe 9 iulie 2026, Curtea Constituțională a spus stop. Sesizarea a fost depusă de Ministerul Justiției, care a argumentat că securitatea și ordinea publică țin de competența suverană a statului, iar conducerea subdiviziunilor teritoriale trebuie numită exclusiv de autoritățile centrale, pentru a evita dubla subordonare. A doua zi, Adunarea Populară a Găgăuziei s-a întrunit într-o ședință extraordinară și a adoptat o declarație oficială privind hotărârea Curții.
Prin aceeași hotărâre, Adunarea Populară a fost lipsită și de dreptul de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei – instituția care organizează alegerile bașcanului și ale deputaților – și de a participa la numirea șefului Direcției justiție. Autoritățile de la Comrat susțin că dreptul autonomiei de a-și forma propriul organ electoral este garantat de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Nu este o premieră: în aprilie 2025, Curtea Constituțională a exclus Adunarea Populară din procedura de numire a procurorului Găgăuziei.
Bașcanul poate fi și demis. Mandatul încetează anticipat dacă acesta încalcă Constituția Republicii Moldova, Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Regulamentul autonomiei, legile locale sau hotărârile Adunării Populare. Propunerea poate veni de la cel puțin o treime dintre deputați, iar decizia se adoptă cu votul a două treimi dintre deputații aleși. Regulamentul prevede încă o etapă: dacă Adunarea votează demiterea, în termen de 30 de zile se organizează un referendum. Bașcanul beneficiază și de imunitate pentru opiniile exprimate în exercitarea atribuțiilor.
Cine poate candida: un cetățean al Republicii Moldova care a împlinit 35 de ani, cunoaște limba găgăuză și locuiește sau a locuit pe teritoriul Găgăuziei. Mandatul este de patru ani, iar aceeași persoană nu poate ocupa funcția mai mult de două mandate consecutive. În primul tur trebuie să participe cel puțin jumătate dintre alegători, în al doilea – cel puțin o treime.