Moldova a cerut Uniunii Europene un moratoriu de 30 de ani pe vânzarea terenurilor agricole și forestiere către cetățeni străini. Solicitarea vine în cadrul negocierilor de aderare, iar ministrul Agriculturii recunoaște că părerile în sector se împart.
Subiectul a fost discutat în cadrul unei întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai instituțiilor publice, unde ministrul Agriculturii, Evgheni Osmochescu, a declarat că discuțiile cu partea europeană sunt încă în desfășurare.
„Acum purtăm negocieri. În sector părerile se împart: mergem pe o perioadă mai lungă sau liberalizăm piața de astăzi? Din istorie știm că cea mai lungă perioadă au obținut-o polonezii — un tranzițional de 12 ani pe vânzarea terenurilor agricole către străini. Purtăm discuții nu doar la nivel tehnic, ci și politic”, a spus ministrul.
Potrivit lui Osmochescu, Polonia a obținut cel mai lung termen de tranziție — 12 ani —, iar discuțiile privind durata cerută de Chișinău continuă. Subiectul nu este unul nou: în urmă cu un an, ambasadoarea UE în Moldova, Ivona Piorco, declara, într-un interviu pentru NewsMaker, că fiecare stat candidat poate discuta condiții individuale de implementare a reformelor și o perioadă de tranziție pentru adaptarea la noile condiții, dar că, în final, toate statele membre aplică aceeași legislație.
În 2024, înainte de alegerile prezidențiale, președinta Maia Sandu a declarat, la o întâlnire cu diaspora din Italia, că „pământurile moldovenilor vor rămâne pământurile moldovenilor”. Ea comenta atunci informațiile potrivit cărora, în procesul de aderare la UE, Moldova ar permite vânzarea terenurilor către străini.
„Vreau să spun foarte clar: integrarea Moldovei în Uniunea Europeană nu reprezintă niciun risc pentru pământurile noastre. Pământurile moldovenilor vor rămâne pământurile lor. Vreau să spun clar că exact despre asta au negociat alte state când au aderat la Uniunea Europeană și exact așa vom proceda și noi”, spunea șefa statului.
Context
Vânzarea terenurilor agricole către cetățeni străini este unul dintre cele mai sensibile subiecte din negocierile de aderare, pentru că atinge direct proprietatea asupra pământului. Statele care au intrat în Uniunea Europeană au negociat, de regulă, perioade de tranziție în care piața funciară a rămas închisă pentru cumpărătorii din afara țării, pentru ca fermierii locali să aibă timp să se adapteze.
Durata acestor perioade a variat de la o țară la alta, iar exemplul Poloniei, cu cei 12 ani de tranziție, este cel invocat acum de Chișinău. Cererea Moldovei merge însă mult mai departe: 30 de ani de moratoriu ar însemna practic menținerea pieței funciare închise pentru străini pe toată durata unei generații.
Ce urmează
Deocamdată nu se cunoaște ce termen va fi agreat în final cu Bruxelles-ul: negocierile pe acest subiect sunt în curs, iar discuțiile se poartă atât la nivel tehnic, cât și politic.
Poziția Chișinăului rămâne aceeași ca în campania din 2024, când președinta Maia Sandu dădea asigurări că pământurile moldovenilor nu vor ajunge la cumpărători străini. Până la un acord final, subiectul va rămâne unul fierbinte pentru proprietarii de pământ și pentru fermierii care așteaptă să vadă ce condiții va obține Moldova.
Sursa: NewsMaker.MD