Cu mai puțin de două luni înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, portalul nokta.md a analizat cum se raportează pretendenții la legislativ la corupția electorală și la amenzile aplicate persoanelor care au primit bani prin schemele atribuite rețelei lui Ilan Șor.
Autorii analizei amintesc că la alegerile prezidențiale și la referendumul din toamna anului 2024 a fost înregistrat cel mai amplu caz de cumpărare a voturilor din istoria Moldovei. Potrivit poliției, în rețeaua construită de Ilan Șor ar fi fost implicate cel puțin 130.000 de persoane. Plățile erau efectuate prin conturi deschise la Promsvyazbank, bancă rusă aflată sub sancțiuni internaționale. În primul tur al prezidențialelor, activiștii rețelei ar fi promovat-o pe Victoria Furtună, iar în turul doi — pe Alexandr Stoianoglo, candidat susținut de socialiști. Totodată, aceștia ar fi fost obligați să participe la acțiunile lui Vasile Tarlev.
La mitingul „patriotic” organizat la Chișinău pe 26 iulie 2025 de Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev și comuniști, poliția a documentat plăți de câte 300 de lei pentru participanți, iar cinci locuitori din raionul Florești au fost amendați. La eveniment au fost observați și activiști ai partidului interzis „Șor”; una dintre participante a recunoscut inițial că grupul său a fost plătit, dar ulterior și-a retras declarația.
PAS. Președintele Parlamentului, liderul PAS Igor Grosu, a declarat că Moldova trebuie să intensifice lupta împotriva ingerințelor străine și a corupției electorale. „A fost o campanie fără precedent, cu participarea unor forțe ostile din afara țării și a unor grupări criminale”, a afirmat el, citat de nokta. Referindu-se la mitingul cu plată, Grosu a îndemnat cetățenii să nu-și vândă viitorul pentru 300 de lei: „Să nu vindem viitorul copiilor noștri”. Publicația menționează că, în pofida acuzațiilor adversarilor, nu au fost prezentate dovezi ale cumpărării voturilor de către PAS.
CUB. Publicația nu a găsit declarații ale Coaliției pentru Unitate și Bunăstare despre schemele de corupție ale lui Șor, dar menționează că aceasta, împreună cu partidul „Voința Poporului” și Partidul Național Moldovenesc, a semnat o declarație despre „riscuri fără precedent de fraudare” a alegerilor — atribuite însă guvernării, nu lui Șor și Kremlinului.
More Read
Democrația Acasă. Formațiunea lui Vasile Costiuc nu și-a exprimat poziția privind corupția electorală organizată de Ilan Șor, iar declarații publice ale liderului său nu au fost găsite.
Andrei Năstase. Nici el nu are declarații publice despre rețeaua lui Șor, însă critică dur autoritățile actuale, cu care a colaborat anterior.
Blocul Dodon–Voronin–Vlah–Tarlev. Blocul electoral include patru formațiuni: PSRM (Igor Dodon), PCRM (Vladimir Voronin), „Inima Moldovei” (Irina Vlah) și „Viitorul Moldovei” (Vasile Tarlev).
More Read
Igor Dodon a declarat în noiembrie 2024 că nu a văzut niciodată „rețeaua Șor” și că socialiștii nu au cumpărat și nu vor cumpăra voturi: „Cum poate opoziția să fraudeze alegerile, când toate instrumentele sunt la voi, la putere?… Eu nu am văzut această rețea”. Autorii analizei notează că beneficiarul rețelei în turul doi a fost Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiști, iar Dodon nu a comentat acest subiect.
Despre Vladimir Voronin nu au fost găsite declarații privind cumpărarea voturilor. Pe site-ul publicației de partid au fost descoperite doar articole, preluate din publicația rusă „Komsomolskaya pravda”, care critică autoritățile pentru amenzile aplicate vânzătorilor de voturi.
Irina Vlah nu a comentat faptele de corupție atribuite lui Șor, dar a acuzat autoritățile de falsificări și presiuni. Publicația amintește că, anterior, grupuri de susținători ai lui Șor din nordul țării ar fi făcut campanie pentru ea, iar Vlah s-ar fi întâlnit cu ei la Soroca. De asemenea, cel puțin 27 de foști membri ai partidelor lui Șor ar fi trecut în partidul „Inima Moldovei”. Igor Grosu afirmă că Vlah este intermediarul dintre Dodon și Șor: „Vlah servește drept poșetă pentru transferul banilor și instrucțiunilor de la Șor către Dodon… Dodon și Șor sunt o singură gașcă, sudată de Vlah”.
Vasile Tarlev, fost premier în perioada președinției lui Voronin, nu s-a exprimat despre rețeaua lui Șor. Investigațiile ZdG și Cu Sens sugerează însă că el ar fi fost printre beneficiarii sprijinului lui Șor la prezidențialele din 2024: o jurnalistă ZdG infiltrată ar fi fost obligată să participe la un eveniment al lui Tarlev, iar unei jurnaliste Cu Sens i s-ar fi promis 400 de lei în numerar pentru participare. Fostul său colaborator Vasile Mereuță l-a numit „omul lui Șor”, iar Tarlev a declarat că nu-și amintește de el.
Autorii analizei conchid că aproape toți membrii blocului au beneficiat, direct sau indirect, de „rețeaua Șor”, însă niciunul nu-l numește pe Șor, iar în comun condamnă amenzile pentru corupție electorală, nu corupția în sine.
Renato Usatîi. Liderul „Partidului Nostru” nu a comentat rețeaua lui Șor, limitându-se la concluzii despre propriul rezultat — „fără cumpărare de voturi, fără resurse administrative și fără ingerințe externe”. În schimb, a recurs la concerte gratuite cu artiști ruși, printre care Basta și Macan, care a concertat anterior în Luganskul ocupat, și Leonid Agutin. Al doilea concert a coincis cu expoziția „Trenul durerii” de la Piața Marii Adunări Naționale, ceea ce a fost perceput de mulți drept o ofensă la adresa victimelor deportărilor. Publicația notează că organizarea de concerte în masă este o formă de cumpărare a voturilor, interzisă în cele 30 de zile premergătoare alegerilor, motiv pentru care Usatîi le-ar fi organizat înainte de startul campaniei.
More Read
Blocul „Alternativa”. Din bloc fac parte primarul Chișinăului Ion Ceban, fostul premier Ion Chicu, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. La 4 iunie, blocul a cerut încetarea „represiunilor împotriva alegătorilor”, o „amnistie generală” pentru toți cetățenii acuzați de corupție electorală „în lipsa unor dovezi convingătoare” și concentrarea investigațiilor pe „adevărații organizatori ai corupției din interiorul structurilor de stat” — o formulare prin care corupția ar fi atribuită autorităților, nu lui Șor. Igor Grosu a replicat că blocul, „în esență, cere amnistierea lui Șor”. Autorii analizei amintesc că Stoianoglo a fost beneficiarul efectiv al schemei lui Șor la prezidențiale și nu a renunțat public la acest sprijin.
Blocul „Împreună”. Co-fondatorul blocului, liderul Partidului Schimbării Ștefan Gligor, a declarat la TVR Moldova că fluxul de bani al rețelei nu se va opri din cauza structurii acesteia și că autoritățile trebuie să facă mai mult în lupta cu corupția electorală: „Dacă fluxul de bani nu va fi blocat, vor apărea noi Neșterovski și Lozovan”. El a menționat că gruparea a colectat datele personale a circa 140.000 de cetățeni, iar majoritatea celor 126.000 de conturi deschise ar fi fost create fără știrea titularilor. Gligor consideră problema una sistemică.
Olesea Stamate. Fosta vicepreședintă a PAS și fostă ministră a Justiției, care candidează ca independentă, nu are declarații publice despre rețeaua lui Șor. Publicația amintește că ea a fost exclusă din PAS în urma scandalului privind modificările la legea amnistiei, care au permis eliberarea unor condamnați la detenție pe viață — Stamate fiind una dintre autoarele amendamentelor.
Concluzii. Potrivit analizei, condamnă deschis corupția electorală PAS (prin vocea lui Igor Grosu) și Blocul „Împreună” (Ștefan Gligor). De rețeaua lui Șor ar fi legați sau ar beneficia de ea membrii blocului Dodon–Voronin–Vlah–Tarlev, Blocul „Alternativa” și Renato Usatîi, care evită condamnarea schemei. Fără o poziție clară rămân CUB, Democrația Acasă, Andrei Năstase și Olesea Stamate.
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței prin inovare și cooperare (BRIC)”, cu sprijinul financiar al Agenției Norvegiene pentru Cooperare în Dezvoltare (NORAD). Conținutul aparține în exclusivitate redacției nokta.
