Opt state care nu fac parte din Uniunea Europeană s-au alăturat deciziei UE de a prelungi sancțiunile împotriva conducerii regiunii transnistrene până la 31 octombrie 2027. Anunțul apare într-o declarație publicată pe 10 noiembrie pe site-ul Consiliului UE, însă există o nuanță care schimbă tot tabloul: în lista de sancțiuni nu figurează, în acest moment, nicio persoană.
Alături de Ucraina, la decizie au aderat Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia și Serbia. Toate cele opt state s-au angajat să-și alinieze politica națională la măsurile restrictive ale UE, iar la Bruxelles decizia a fost salutată.
Uniunea Europeană a prelungit sancțiunile pe 26 octombrie, pentru încă un an, până la 31 octombrie 2027. Nu este vorba despre restricții noi, ci despre prelungirea unui mecanism creat acum mai bine de două decenii.
Prima rundă de sancțiuni a fost introdusă în februarie 2003 și prevedea interdicția de intrare în statele UE pentru reprezentanții administrației transnistrene pe care Bruxelles-ul îi considera responsabili de blocarea reglementării politice a conflictului. În 2004, lista a fost extinsă cu persoane considerate implicate în campania de presiune asupra școlilor cu predare în limba română pe grafie latină.
De ce se prelungește un regim în care nu mai figurează nimeni? În 2010, restricțiile de călătorie au fost suspendate pentru a stimula progresele în reglementarea conflictului transnistrean, iar în 2012 sancțiunile împotriva fostei conduceri politice a regiunii au fost anulate, iar ultimii vizate au fost scoși de pe liste. Mecanismul a fost însă păstrat, astfel încât Bruxelles-ul să poată reintroduce restricții personale dacă va fi nevoie. Printre motivele invocate de Consiliul UE se numără problemele nerezolvate legate de școlile cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană.
Prin urmare, decizia de acum nu înseamnă că actualii conducători de la Tiraspol au fost automat blocați să intre în UE. Pentru ca restricțiile să se aplice unei persoane concrete, aceasta trebuie mai întâi inclusă pe lista de sancțiuni.
Un alt detaliu: anul trecut, la o decizie similară au aderat zece state, printre care Georgia și Liechtenstein, care lipsesc însă din documentul de anul acesta. Consiliul UE nu explică motivele absenței, iar simpla neapariție într-o declarație nouă nu înseamnă că un stat a anulat restricțiile impuse anterior.
De menționat că regimul de sancțiuni împotriva conducerii regiunii transnistrene nu trebuie confundat cu restricțiile pe care UE le-a introdus în 2023 împotriva persoanelor considerate implicate în destabilizarea Republicii Moldova. Acelea vizează persoane fizice și juridice concrete și prevăd, printre altele, înghețarea activelor și interdicția de intrare în Uniunea Europeană.