Vladimir Plahotniuc a revenit, pe 16 noiembrie, în fața judecătorilor de la Curtea de Apel Centru, unde procurorii cer să-i fie majorată pedeapsa de la 19 la 25 de ani de închisoare în dosarul fraudei bancare.
Ședința a avut loc astăzi, 16 noiembrie, iar fostul lider democrat a participat prin videoconferință. Acuzarea își argumentează cererea de pedeapsă maximă prin gravitatea infracțiunilor imputate și prin valoarea prejudiciului material cauzat. „Am solicitat să-i fie aplicată o pedeapsă maximă pentru infracțiunile incriminate, din motiv că instanța de judecată trebuie să aprecieze la individualizarea pedepsei, atât circumstanțele de fapt, cât și pericolul social, prejudiciul material enorm care a fost cauzat. Toate aceste circumstanțe invocate considerăm că sunt suficiente pentru a aplica o pedeapsă maximă”, a declarat procurorul Alexandru Cernei.
De cealaltă parte, apărarea califică demersul procurorilor drept neîntemeiat și susține că nu există niciun motiv care să justifice înăsprirea pedepsei. „Considerăm apelul procurorului total nefondat, iar temeiurile care au stat la baza acestuia, la fel, nefondate, deoarece nu există circumstanțe care ar permite majorarea unei pedepse și așa excesive. În general, partea apărării consideră că această solicitare este ilegală, nemotivată și cere casarea acesteia”, a declarat avocatul Lucian Rogac.
Avocații au mers mai departe și au cerut ca procesul să fie luat de la zero, de un alt complet de judecată. „Solicităm rejudecarea cauzei într-un nou complet de judecată compus legal. Unul dintre judecătorii care au examinat cauza în fond s-a expus deja prin sentință pe o altă cauză în privința unei alte persoane. În acea cauză a fost examinat același episod invocat clientului nostru și, din acest considerent, dumneaei urma să-și declare abținerea, fapt care nu s-a întâmplat”, a explicat Lucian Rogac.
Apărarea spune că a cerut recuzarea acestui judecător înainte de pronunțarea sentinței din 22 aprilie, însă solicitarea nu a mai fost examinată, deoarece magistrații intraseră deja în deliberare. În plus, avocații susțin că procesul ar fi fost grăbit din motive politice. „Sub paravanul examinării cât mai urgente, cum că persoana s-ar afla în arest și din acest considerent”, a susținut Lucian Rogac.
Un alt motiv invocat de apărare ține de instituția care a instrumentat dosarul. Avocații susțin că Plahotniuc este judecat pentru fapte comise în perioada în care era deputat, iar ancheta ar fi trebuit să fie desfășurată de Procuratura Generală, nu de Procuratura Anticorupție. Procurorul respinge însă argumentul și spune că, la începerea urmăririi penale, Plahotniuc nu mai avea statut de deputat.
Acuzarea a contestat la rândul ei sentința, dar pentru a cere confiscarea specială a banilor despre care susține că provin din activități ilegale. Este vorba despre sume de peste 39 de milioane de dolari și trei milioane și jumătate de lei. Instanța a dispus încasarea banilor, dar a respins confiscarea lor specială. „Acțiunea civilă derivă din escrocherie, din fapta de sustragere, iar spălarea de bani derivă din infracțiunea de spălare a banilor și presupune confiscarea mijloacelor bănești care au o proveniență ilegală. De aceea, am solicitat ca separat să fie confiscată această sumă”, a explicat procurorul Alexandru Cernei.
Apărarea contestă și acuzația că Plahotniuc ar fi creat și condus o grupare criminală între 2009 și 2019. Procurorul susține, dimpotrivă, că probele și declarațiile martorilor îi demonstrează vinovăția. „Standardul de probă care demonstrează vinovăția de comiterea infracțiunii de conducere a unei organizații criminale organizate este suficient. Acele probe care au stat la baza rechizitoriului și au fost cercetate și în instanța de judecată au fost puse și la baza sentinței, iar instanța de fond a validat argumentele acuzării”, a precizat Alexandru Cernei.
Context. Pe 22 aprilie, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Instanța l-a obligat să achite statului despăgubiri și dobânzi de peste 18 milioane de dolari și 1,6 milioane de euro, precum și cheltuielile aferente extrădării sale din Grecia. Bunurile fostului lider democrat, evaluate la peste un miliard de lei, rămân sub sechestru, iar acesta pledează nevinovat.
Ce urmează. La următoarea ședință, judecătorii urmează să analizeze mai întâi argumentele de ordin procedural invocate de apărare și abia apoi să decidă dacă examinarea cauzei va continua în instanța de apel. Tot atunci ar putea fi audiat un martor din partea Ministerului Finanțelor, instituție prejudiciată în urma fraudei bancare. Între timp, procurorii mai investighează cinci dosare în care este vizat fostul lider democrat, printre care Metalferos, dosarul Kuliok, în care este cercetat Igor Dodon, încă un episod din frauda bancară și cel privind procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte.
Sursa: tv8.md și jurnal.md, 16 noiembrie 2026.