Scandalul de la Î.S. „MoldATSA”, întreprinderea responsabilă de siguranța traficului aerian, a zguduit Republica Moldova la sfârșitul lunii iunie și a ajuns să fie disecat pe toate părțile: de la salariul fabulos al purtătoarei de cuvânt până la cazurile istorice în care demnitari au fost nevoiți să returneze banii primiți din funcții publice.
Totul a pornit pe 20 iunie, când liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a scris pe o rețea de socializare că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost angajată fără concurs public la „MoldATSA”, cu un salariu de peste 70.000 de lei, și că nu s-ar prezenta fizic la serviciu. Taburceanu a confirmat că lucrează la întreprindere, precizând că salariul său de funcție este de 25.700 de lei, la care se adaugă sporuri pentru vechime și volum de muncă.
Punctul de cotitură a venit pe 23 iunie, când o investigație RISE Moldova a arătat că tânăra a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an. Potrivit investigației, în 2026 remunerația ei lunară a depășit 120.000 de lei — de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât indemnizația președintei Maia Sandu.
În aceeași zi, Taburceanu și-a depus demisia și a anunțat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariul de bază. „Îmi pare rău că, prin acțiunile și deciziile mele individuale, au fost afectați oameni fără nicio legătură cu situația dată”, a transmis ea pe rețelele sociale.
Scandalul a avut efecte în lanț: premierul Alexandru Munteanu a anunțat demiterea Corpului de control al premierului și reorganizarea Agenției Proprietății Publice, iar APP a dispus controale extinse la alte 21 de întreprinderi de stat. În aceeași seară, Dragoș Galbur a depus o plângere la Procuratura Generală, cerând verificarea legalității plăților și a perioadelor în care Taburceanu s-a aflat efectiv în țară.
More Read
Expertul politic Andrei Curăraru consideră că lipsa unor reguli clare privind conflictele de interese a stat la baza întregii situații: „Conflictele de interese se declară. Putea să fie o comunicare preventivă, mai ales că sintagma «verișoara Maiei Sandu» a fost utilizată des în presă”.
Însă Taburceanu nu este singura persoană publică din Moldova care a returnat bani încasați din funcții publice. Cel mai notoriu caz rămâne cel al lui Igor Dodon: în 2009, pe când era ministru al Economiei, acesta a restituit Institutului de Economie, Finanțe și Statistică suma de 72.657 de lei, în contextul unor verificări privind plăți către persoane care nu ar fi prestat efectiv activitatea. „IEFS se află acum într-o situație economică dificilă. E logic să ajut institutul. Nu-i așa?”, a explicat atunci Dodon.
Un alt caz a avut loc în 2016: secretarul general al Guvernului de atunci, Tudor Copaci, a fost obligat de Curtea Supremă de Justiție să returneze o primă încasată de la fabrica de divinuri „Barza Albă”, unde fusese membru al consiliului de administrație. Demnitarul a pierdut procesul, iar instanțele au stabilit că acordarea premiilor a reprezentat o depășire a atribuțiilor legale.
